G4Media.ro

Ghid explicativ. Irlanda de Nord: De ce au izbucnit violențele după două…

Ghid explicativ. Irlanda de Nord: De ce au izbucnit violențele după două decenii de liniște

Recentul val de violențe sectare izbucnit pe 29 martie în provincia britanică Irlanda de Nord a dus la rănirea a peste 50 de polițiști, incendieri și distrugeri deși până acum nimeni nu și-a pierdut viața. Aceste violențe nu sunt surprinzătoare într-o provincie în care tulburările sociale și politice au fost mai degrabă regula, decât excepția, în ultimii peste 50 de ani.

În cele ce urmează vom explica originea acestui conflict care nu este ușor de înțeles nici măcar pentru locuitorii din Marea Britanie.

Ce este Irlanda de Nord? Este o provincie a Regatului Unit, situată în partea de nord-est a insulei Irlanda, despărțită de insula Marea Britanie de Marea Irlandei, învecinată la sud de Republica Irlanda. Are o suprafață de 14.130 km pătrați și o populație de aproape 1,9 milioane locuitori.

Cum și când a luat naștere? Irlanda de Nord sau Ulster a devenit o provincie a Regatului Unit în 1921, în urma războiului civil care a dus la partiția între nordul predominant protestant și sudul predominant catolic, care a devenit Statul Liber Irlandez și apoi Republica Irlanda. Populația Irlandei de Nord era inițial 80% de religie protestantă și loială Regatului Unit.

Cum a luat naștere conflictul din Irlanda de Nord? Populația de religie catolică, numită și naționalistă, nu a acceptat în majoritatea ei statutul de minoritate discriminată și pe fondul sporirii procentuale bazate pe o natalitate mai ridicată decât a populației majoritare protestante, s-au amplificat revendicările de natură politică și socială.

Cum au început și cum s-au desfășurat violențele? În 1969 ciocnirile dintre manifestanții naționaliști și forțele au dus la vărsări de sânge, care s-au amplificat în următorii 30 de ani, cu participarea de o parte a armatei britanice și a polițiștilor, dar și a organizațiilor paramilitare protestante și pe de altă parte a organizațiilor paramilitare naționalist-separatiste, în principal Armata Republicană Irlandeză (IRA).

Au urmat atentate teroriste și represalii din partea forțelor de ordine britanice, care au provocat moartea a peste 3500 de persoane – 52% civili, 32% membri ai forțelor militare și de ordine și 16% membri ai organizațiilor paramilitare.

Cum a fost oprită vărsarea de sânge? În 1998 a fost negociat cu medierea Statelor Unite Acordul de Pace din Vinerea Mare, care a fost aprobat prin referendum de către populația din Irlanda de Nord și care prevede guvernarea de consens între cele două mari comunități, protestant-unionistă și catolic-separatistă și care dă Republicii Irlanda un cuvânt de spus, alături de guvernul britanic, în afacerile provinciei.

A fost înființată o Adunare Legislativă cu sediul în capitala Belfast, iar executivul este compus în mod obligatoriu din partide care reprezintă ambele comunități.

Populația din Irlanda de Nord se poate pronunța asupra unirii provinciei cu Republica Irlanda prin „referendum de frontieră”, iar Republica Irlanda a renunțat la rândul ei la pretențiile teritoriale asupra Irlandei de Nord care erau înscrise în constituția sa până în 1998.

Care este spectrul politic din Irlanda de Nord? Sunt cinci partide principale: Partidul Democrat Unionist (DUP) – protestant și intransigent, Partidul Unionist din Ulster (UUP) – protestant și moderat, Sinn Fein – aripa politică a IRA, separatist radical, Partidul Social Democrat Laburist (SDLP) – separatist, naționalist moderat și Partidul Alianței (AP) – liberal și non-sectar.

Executivul provinciei este condus de lidera DUP, Arlene Foster, care o are adjunctă pe Michelle O’Neill, numărul 2 în Sinn Fein, după Mary Lou MacDonald, care este lidera opoziției în Republica Irlanda.

Viața politică din provincie este adeseori în blocaj datorită neînțelegerilor dintre DUP și Sinn Fein (cele mai mari partide), iar în perioada 2017 – 2020 provincia a fost guvernată direct de la Londra din cauza boicotării reciproce de către cele două partide.

Care a fost efectul Brexit? În referendumul din 23 iunie 2016 votul în provincie a fost de 55% – 45% în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană, față de 52% – 48% în favoarea Brexit pe ansamblul Regatului Unit. DUP a fost în favoarea Brexit în timp ce separatiștii, în frunte cu Sinn Fein au fost în favoarea rămânerii în UE.

În negocierile UK – UE ce au urmat problema frontierei dintre Irlanda de Nord și Republica Irlanda (singura pe uscat între cele două părți) a constituit principalul obstacol în calea ajungerii la un acord.

În vederea menținerii deschise a frontierei, trecute zilnic de circa 30.000 de persoane și lunar de 177.000 de camioane, 208.000 dube și 1,85 milioane de autoturisme, UE a cerut menținerea Irlandei de Nord în piața unică europeană, pentru evitarea controalelor vamale.

Cu perspectiva unui Brexit fără acord iminentă, guvernul condus de prim ministrul britanic Boris Johnson a cedat la sfârșitul anului 2020 și Irlanda de Nord a rămas în piața unică europeană, fiind practic separată de piața unică a Regatului Unit după 1 ianuarie 2021.

Frontiera dintre nord și sud a rămas deschisă, dar comerțul peste Marea Irlandei cu Marea Britanie a fost îngreunat de controale și birocrație vamală ceea ce a provocat o mare nemulțumire mai ales printre unioniști.

Sursa Foto: Captură Youtube

Care este cauza violențelor din ultimele zile? Dificultățile comerciale post-Brexit, care au fost prevăzute chiar înainte de 1 ianuarie, au fost speculate de organizațiile paramilitare protestante care au incitat mai ales pe unii tineri la acțiuni violente, care au culminat cu deturnarea și incendierea unui autobuz la Belfast.

Violențele au avut loc mai ales la interfața dintre cele două comunități, separate cum e cazul la Belfast printr-un zid asemănător cu cel al Berlinului, unde au s-au implicat și tineri naționaliști, iar cei care au plătit cel mai greu tribut au fost polițiștii care au intervenit pentru restabilirea ordinii.

În plus, Arlene Foster a cerut demisia șefului poliției din Irlanda de Nord, Simon Byrne, care a decis să nu ia nicio măsură împotriva liderilor Sinn Fein, McDonald, O’Neill și președintele de onoare și lider istoric al partidului, Jerry Adams, care au participat la înmormântarea unui fost lider naționalist în iunie 2020, cu încălcarea restricțiilor impuse pe timpul pandemiei, în condițiile în care numeroase familii au fost împiedicate să-și conducă pe cei apropiați pe ultimul drum.

În pofida apelurilor la calm din partea liderilor politici din provincie, dar și a premierului Johnson și a prim ministrului Republicii Irlanda, Micheall Martin, violențele continuă de 10 zile.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

2 comentarii

  1. Englezii nu se pot ȋmpăca cu ideea că nu mai sunt imperiu. Exact ca ruşii!

  2. Corectați, vă rog, în text: în loc de „votul în provincie a fost de 55% – 45% în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană, față de 52% – 48% pe ansamblul Regatului Unit” trebuie „față de 48% – 52% pe ansamblul Regatului Unit”. Sper că e o greșeală simplă, din scăpare, și nu o urmă de parti pris, datorată anilor de bibisi 😉

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.