Funeraliile contestate ale politicienilor din diferite țări UE/ Numitor comun pentru Ion Iliescu, Jean-Marie Le Pen și Silvio Berlusconi

Funeraliile de stat organizate pentru Ion Iliescu, primul președinte de după perioada comunistă, acuzat de crime împotriva umanității, au fost contestate de o parte a societății civile din România. În mod similar s-a întâmplat și în alte țări europene, unde moartea unor politicieni a stârnit dezbateri și a ridicat întrebarea: trebuie sau nu înormântați cu onoruri? 

Jurnaliștii din rețeaua proiectului european ENTR au detaliat cazurile similare din Polonia, Franța și Italia.

Generalul Wojciech Jaruzelski a fost ultimul lider al Poloniei comuniste și arhitectul legii marțiale din 1981, o decizie care rămâne extrem de controversată până în prezent. Unii au văzut-o ca o încercare de a evita o intervenție sovietică, în timp ce alții au considerat-o o suprimare brutală a aspirațiilor pro-libertate. 

Funeraliile sale din 2014 au avut o ceremonie de stat, care a stârnit opoziția unor părți ale societății și a unor grupuri de veterani. Evenimentul a fost însoțit de proteste, iar moștenirea sa rămâne profund divizată în Polonia.

În Franța, Jean-Marie Le Pen a decedat pe 7 ianuarie și, la moartea sa, au existat multe reacții pe rețelele de socializare, deoarece Jean-Marie Le Pen a fondat partidul de extremă dreapta Frontul Național. 

A fost președintele acestuia din 1972 până în 2011, iar apoi, când fiica sa, Marine Le Pen, a preluat conducerea, a început ceea ce în Franța este cunoscut sub numele de „de-demonizare” a partidului, adică transformarea partidului în unul „acceptabil” și normalizarea ideilor de extremă dreapta. În 2018, partidul și-a schimbat chiar și numele în Adunarea Națională, pentru a-și crea o imagine mai înțeleaptă.

Imaginea partidului era mult mai puțin șlefuită și mai radicală în timpul lui Jean-Marie Le Pen. El însuși a fost o figură controversată. De exemplu, a fost condamnat pentru negarea Holocaustului și incitare la ură rasială.

De exemplu, Marie Le Pen declarat la televizor: „Nu spun că nu au existat camere de gazare. Nu am studiat problema în mod specific. Nu am putut să le văd personal. Dar cred că este un detaliu minor în istoria celui de-al Doilea Război Mondial.” 

Când a murit, mulți oameni s-au bucurat pe rețelele de socializare, stârnind o dezbatere în Franța. Au existat demonstrații festive pentru a-i celebra moartea. Unii oameni au spus că acest lucru este lipsit de respect.

Funeraliile de stat din Italia ale lui Silvio Berlusconi, în 2023, au fost un eveniment profund divizator în Italia. În timp ce susținătorii săi l-au considerat un lider carismatic care a modernizat țara și a construit un imperiu mediatic de succes, criticii săi au subliniat numeroasele scandaluri, inclusiv acuzații de corupție și evaziune fiscală.

Criticii au susținut că o înmormântare de stat și o zi de doliu național sunt onoruri nepotrivite pentru o figură pe care o considerau că a afectat instituțiile democratice ale Italiei. Aceștia au citat procesele sale și petrecerile „bunga bunga” ca motive pentru care nu merita o astfel de recunoaștere.

Evenimentul a fost întâmpinat cu proteste și a fost boicotat de unii politicieni importanți din opoziție și de intelectuali, care au văzut în onorurile de stat o glorificare a unei moșteniri controversate.