Fundația Conservation Carpathia: Intervențiile asupra urșilor trebuie să vizeze zonele locuite, nu pădurile / România are, din 2025, primele date științifice complete despre populația de urs brun

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Managementul populației de urs brun din România trebuie să aibă ca prioritate siguranța oamenilor care trăiesc în mediul rural și în proximitatea habitatelor urșilor, iar intervențiile ar trebui să se concentreze în apropierea localităților, nu în adâncul pădurilor, susține Fundația Conservation Carpathia, într-o poziție publică transmisă în contextul recensământului genetic realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Fundația apreciază efortul institutului de cercetare, pe care îl consideră un pas necesar pentru o mai bună înțelegere a statutului speciei, dar spune că datele obținute trebuie să fie urmate de „soluții reale” pentru reducerea conflictelor dintre oameni și urși, „astfel încât siguranța oamenilor să fie o realitate, iar populația de urs brun să aibă un viitor pe termen lung”.

Potrivit Fundației Conservation Carpathia, deși România dispune de un cadru legislativ care permite prevenția și intervenția în cazul urșilor problemă, există în continuare incertitudini legate de modul în care aceste prevederi sunt puse în practică. În acest context, organizația solicită o evaluare transparentă a utilizării cotelor de prevenție și intervenție existente, precum și a impactului acestora, înainte de orice modificare a politicilor actuale.

Fundația atrage atenția că responsabilitatea pentru gestionarea conflictelor om–urs nu ar trebui plasată exclusiv asupra vânătorilor, întrucât interesele acestora nu coincid întotdeauna cu cele ale comunităților locale. În situația în care mecanismele actuale se dovedesc insuficiente, Conservation Carpathia susține „ajustarea punctuală și responsabilă” a cotelor de intervenție, prin extragerea strictă a urșilor care generează riscuri reale și recurente în apropierea așezărilor umane.

O astfel de abordare ar putea reduce pagubele produse în gospodării și ar spori siguranța în zone cunoscute pentru prezența urșilor obișnuiți cu oamenii, precum Transfăgărășan sau Lepșa, fără a pune în pericol populația de urs brun la nivel național, mai afirmă organizația.

Fundația Conservation Carpathia respinge ideea că vânătoarea sportivă sau de trofee reprezintă o soluție eficientă pentru reducerea conflictelor om–urs și invocă dovezi științifice potrivit cărora eliminarea masculilor mari poate destabiliza populația de urși, fără a avea un impact pozitiv asupra siguranței publice.

De asemenea, organizația consideră esențială eliminarea, din lege și din practică, pe termen mediu și lung, a surselor artificiale de hrană pentru urși – precum gunoaiele, deșeurile animale sau hrănirea complementară în scop cinegetic – pentru a preveni habituarea urșilor și dependența acestora de om, precum și creșterea artificială a ratei de reproducere.

Totodată, Fundația Conservation Carpathia încurajează specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” să publice estimarea mărimii populației de urs sub forma unui articol științific evaluat prin recenzare internațională anonimă, pentru a permite o analiză obiectivă a rezultatelor, în condițiile în care studiul este finanțat din fonduri publice.

În final, organizația subliniază că datele prezentate cu privire la populația de urși reprezintă doar un punct de pornire și nu pot fi comparate direct cu estimările anterioare, ceea ce limitează modul în care acestea pot fundamenta decizii de politică publică. Pentru ca acest proces să sprijine coexistența dintre oameni și urși, metodele utilizate trebuie să fie transparente și replicabile, mai arată Fundația Conservation Carpathia.

Context

România dispune, începând cu finalul anului 2025, de primele date științifice complete privind mărimea și structura populației de urs brun, în urma finalizării proiectului „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”. Rezultatele au fost prezentate pe 12 decembrie, la Brașov, în cadrul unei conferințe organizate la Universitatea Transilvania, la care a participat ministra mediului Diana Buzoianu.

Studiul genetic, cel mai amplu de acest tip realizat la nivel mondial pentru ursul brun, potrivit Ministerului mediului, a analizat aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național. Potrivit rezultatelor, populația de urs brun din România este estimată, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 de indivizi. Analizele indică un nivel ridicat de diversitate genetică, considerat esențial pentru conservarea pe termen lung a speciei, dar și riscuri generate de fragmentarea habitatelor și presiunea asupra coridoarelor ecologice.

Potrivit ministerului, pe baza acestor date a fost realizată, în premieră, o zonare națională a managementului populației de urs brun, care împarte teritoriul în patru categorii: zone cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor, zone de management durabil și zone marginale. Clasificarea integrează informații genetice, distribuția habitatelor, utilizarea terenurilor agricole și turistice, apelurile la 112 și istoricul pagubelor produse de urși.

Proiectul include și măsuri de prevenire a conflictelor om–urs, prin instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice, culturi agricole și bunuri materiale. Monitorizarea independentă indică o reducere semnificativă a riscului de atac în zonele unde aceste sisteme sunt întreținute corespunzător.

Inițiativa este finanțată din fonduri europene, cu o valoare totală de 57,3 milioane de lei, și este implementată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A. Brașov, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.