Franţa, noul ”elev problemă” al Europei: Guvernul Bayrou riscă să cadă înaintea votului de încredere

Franţa, considerată mult timp un pilon de stabilitate în zona euro, se confruntă acum cu un climat politic şi economic ce aminteşte de Italia anilor de criză. Disputele între principalele partide, blocajele privind bugetul pe 2026 şi schimbările repetate de prim-miniştri au alimentat întrebarea tot mai des rostită de economişti: ”Este Franţa noua Italie?, transmite CNBC citat de News.ro.

Datoria publică a Franţei a ajuns la 113% din PIB în 2024, în timp ce deficitul bugetar s-a ridicat la 5,8%, depăşind cu mult pragurile europene. Prin comparaţie, Italia, cu o datorie de 135% din PIB, a reuşit să menţină un deficit mai mic, de 3,4%. Această diferenţă a determinat analiştii Nomura să afirme că ”perspectiva fiscală a Franţei este în prezent mai gravă decât cea a Italiei”, potrivit CNBC.

Premierul François Bayrou a legat supravieţuirea guvernului său de votul de încredere programat pentru 8 septembrie, considerând că situaţia este ”gravă şi urgentă”.

Dacă va pierde sprijinul parlamentului, Franţa ar putea avea al cincilea premier în mai puţin de doi ani, după eşecul administraţiei lui Michel Barnier.

Atât alianţa de stânga Noul Front Popular, cât şi formaţiunea de dreapta Rassemblement National au anunţat că nu vor sprijini guvernul centrist, ceea ce face prăbuşirea executivului extrem de probabilă. Printre măsurile contestate se numără reducerea a două sărbători legale, măsură percepută ca impopulară şi dificil de justificat.

Situaţia tensionată a dus la creşterea costurilor de finanţare pentru statul francez. Randamentul obligaţiunilor pe 30 de ani a urcat marţi peste 4,5%, nivel nemaiatins din 2008, semn că investitorii privesc cu nelinişte evoluţiile de la Paris.

Pentru analişti, Franţa riscă să ofere săptămâna viitoare ”un spectacol jalnic şi public”, în timp ce preşedintele Emmanuel Macron se pregăteşte, cel mai probabil, să numească un nou premier din tabăra centristă sau de centru-dreapta, cu nume precum Sébastien Lecornu, Gérald Darmanin sau Eric Lombard vehiculate drept posibili succesori.