FOTO Conac nobiliar de secol XIX din Banat și-a redeschis porțile pentru public / Muzică, ateliere și expoziții în curtea umbrită de arbori rari

Conacul de la Zăgujeni, un sat aflat la zece kilometri de Caransebeș, în direcția Lugoj, și-a redeschis porțile în cadrul unui eveniment organizat cu prilejul Nopții Muzeelor de la Sate. Cu o istorie sa de aproape două secole, conacul a fost reședință nobiliară, sediu agricol în comunism, iar acum renaște ca spațiu de cultură și comunitate. În primul weekend din septembrie, clădirea-monument – singurul conac din Caraș-Severin aflat pe lista patrimoniului istoric – a devenit din nou gazdă pentru oameni și povești, odată cu a doua ediție a Festivalului Zestrea – Arte și Bucurii. 

Festivalul își propune să aducă laolaltă muzicieni, artizani și producători locali. 

Sâmbătă dimineață, publicul a fost invitat la un moment de rafinament: un cvartet de coarde din Berlin– vioară, violă, violoncel și lăută, în cadrul turneului Festivalului Eufonia. Seara s-a lăsat  în acordurile cântărețului Dean Bauman. 

Duminică, în premieră în Banat, Lăutăresele, au pregătit un spectacol cu vocile Mădălinei Pavăl, Aylin Cadîr și Cristinei Chiosea. 

Între concerte, vizitatorii au putut descoperi expoziții de costume populare, pictură, dar și meșteșuguri, produse locale și ateliere pentru copii. 

Vor începe lucrările de restaurare

În comunism, conacul de la Zăgujeni a fost sediu agricol, după Revoluție a fost sediul Agromec, iar din 2023 a ajuns pe mâinile unui nou proprietar, care a demarat un amplu proces de renovare și revitalizare, pentru a redeveni un reper cultural al comunității. 

”Este un proiect pe termen lung. Am început deja partea de restaurare a conacului, am obținut autorizația pentru intervenții de urgență. În toamna asta o să începem reparațiile pe partea de acoperiș. Am făcut deja câteva lucrări, pentru că mai ales furtunile au continuat deteriorarea plafonului din camerele principale. Suntem în faza în care mai mult lucrăm cu arhitecții, cu structuriștii și proiectanții. Dar vrem să arătăm prin acest festival ce vrem să facem în viitor: clădirea istorică să aibă o funcțiune cultural artistică. Pe lângă concerte și evenimente de cultură, aici vrem să facem și un mic muzeu”, a spus pentru G4media, Victor Paicu, proprietarul conacului. 

Ridicat între 1835 și 1850 de familia nobiliară Kopal, pe un domeniu achiziționat încă din 1808 de descendenți ai armenilor Jakabffy din Gherla, conacul a fost extins de industriași vienezi, a avut seră, parc și piscină, a trecut prin mâinile baronesei Hermine von der Heydte și a fost ocupat de trupele ruse în al Doilea Război Mondial.