Fost ambasador SUA în Rusia: Cum poate Trump să oprească războiul din Ucraina

Promisiunile lui Trump

Într-un material publicat de Foreign Affairs, McFaul a reamintit că Trump a promis că ar putea rezolva rapid conflictul dintre Ucraina și Rusia.

Republicanul a spus constant că va aduce ambele părți la masa de negocieri, dar nu a dezvăluit cum ar face acest lucru, mai ales în condițiile în care Moscova și Kievul au condiții aparent ireconciliabile pentru negocierile de pace.

“Nu vă pot oferi acele planuri pentru că, dacă vi le dezvălui, nu voi putea să le mai folosesc”, a spus el în timpul campaniei pentru Casa Albă.

În mai 2023, Trump a afirmat: “Ei mor, ruși și ucraineni. Vreau ca ei să nu mai moară. Și voi face asta – o voi face în 24 de ore”. Republicanul a afirmat că asta se va întâmpla după ce se va întâlni cu președinții Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. 

Iar după ce Trump a fost declarat câștigătorul alegerilor prezidențiale recente din SUA, purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, a declarat pentru FoxNews, că republicanul va putea acum “să negocieze un acord de pace între Rusia și Ucraina”. Ea a adăugat că aceasta “include, în prima zi, aducerea Ucrainei și Rusiei la masa de negocieri pentru a pune capăt acestui război”.

Potrivit lui McFaul, care a fost ambasador la Moscova între 2012-2014, “această promisiune îndrăzneață a devenit deja un refren familiar, fostul președinte insistând că el este singurul care are priceperea necesară pentru a aduce Rusia și Ucraina la masa negocierilor și pentru a forța un armistițiu”.

Diplomatul a scris că întoarcerea iminentă a lui Trump la Casa Albă a provocat o mulțime de speculații de ambele părți ale Atlanticului cu privire la perspectivele unui acord de pace. Aceasta după ce, de la începutul invaziei Rusiei în 2022, Kievul și susținătorii săi au fost reticenți în a semnala un interes pentru negocieri, temându-se că acest lucru ar fi perceput ca o slăbiciune. Realegerea lui Trump îi oferă însă președintelui Zelenski mai multă libertate pentru a se angaja în discuții. El poate argumenta acum că nu are de ales. Așa cum a făcut-o recent, într-un interviu acordat Sky News, în care a sugerat că este pregătit să negocieze. 

Michael McFaul a scris însă că, în acest moment, condițiile de pe teren nu sunt favorabile unui acord, mai ales dacă se ține cont de faptul că războaiele se încheie, de obicei, în două moduri: fie o parte câștigă, fie se ajunge la un impas.

În Ucraina, niciuna dintre părți nu pare aproape de victorie, însă războiul nu a ajuns încă într-un punct mort. Președintele Putin consideră că el câștigă. Dacă Trump va pune în aplicare amenințarea că va reduce ajutorul acordat Ucrainei, țarul de la Kremlin va fi și mai încurajat să continue lupta, mai ales în condițiile în care forțele sale avansează, profitând de lipsa de personal și de armament a Ucrainei.

“Dacă Putin simte că Trump și echipa sa încearcă să facă concesii Kremlinului, el va deveni mai agresiv, nu mai conciliant”, a scris fostul ambasador american.

McFaul se referă la lecțiile învățate în timpul negocierilor dintre SUA și talibani, în timpul primului mandat al lui Trump. Acestea “ar trebui să influențeze gândirea președintelui ales în privința negocierilor cu Putin”, a afirmat actualul director al Freeman Spogli Institute for International Studies de la Stanford University. 

El a scris că talibanii și Administrația Trump au negociat un acord care a fost extrem de favorabil grupării militante, dar pe care Administrația Biden l-a onorat. Termenii acordului includeau un armistițiu, un calendar pentru retragerea trupelor americane și promisiunea unui viitor acord politic între guvernul afgan și talibani.

Insurgenții islamiști nu au respectat însă acordul și l-au folosit ca pe o etapă intermediară în drumul lor spre victoria totală. Talibanii au lansat o ofensivă puternică, care a făcut ca capitalele de provincie să cadă una după alta, forțele afgane demoralizate au fost decimate, capturate sau au abandonat în masă pozițiile lor, echipamente militare americane în valoare de miliarde de dolari au căzut în mâinile insurgenților, președintele Ashraf Ghani a fugit din țară, iar pușcașii marini americani au desfășurat o cursă contracronometru ca să evacueze personalul ambasadei SUA și cetățenii occidentali blocați în Afganistan de avansul rapid al militanților. În final, Afganistanul a (re)devenit o catastrofă de proporții inimaginabile. Detalii aici.

Politica de conciliere față de talibani nu a dus la pace, a afirmat McFaul. “Nici politica de conciliere în favoarea lui Putin nu va crea pace. În loc să-i dea lui Putin tot ce vrea – lucru care nu reprezintă un exemplu al abilității mult lăudate de negociere a președintelui ales – Trump ar trebui să conceapă un plan mai sofisticat, încurajând Ucraina să cedeze nominal o parte din teritoriu Rusiei în schimbul securității ce ar veni odată cu aderarea la NATO. Doar un astfel de compromis ar produce o pace permanentă”, a scris diplomatul american. 

Variante de pace

Trump și mulți dintre aliații săi au exprimat de mult timp scepticism față de sprijinul SUA pentru Ucraina. Aceștia afirmă că susținerea Kievului este o povară pentru finanțele americane și că acest lucru nu a făcut prea multe pentru a încheia războiul.

De exemplu, de-a lungul campaniei electorale recent încheiate, Trump a vorbit constant de stoparea ajutorului de miliarde pe care Statele Unite l-au oferit Ucrainei, numindu-l pe președintele Zelenski “cel mai bun vânzător dintre toți politicienii care au trăit vreodată”, ca răspuns la cererile Kievului pentru mai multe fonduri americane.

În septembrie, candidatul republican la preşedinţia SUA a spus despre Zelenski: “Continuăm să dăm miliarde de dolari unui om care refuză să facă o înţelegere”.

“De fiecare dată când a venit în ţara noastră, a plecat cu 60 de miliarde de dolari, cred că este cel mai bun vânzător de pe planetă”, a declarat viitorul preşedinte american. 

Fostul ambasador american crede însă că tăierea bruscă a finanțării pentru Ucraina acum nu va aduce pacea, ci doar va încuraja agresiunea rusă.

El afirmă că, pentru a lucra la un acord de pace, Trump ar trebui mai întâi să accelereze livrarea ajutorului militar deja aprobat Ucrainei și apoi să semnaleze intenția sa de a furniza mai multe arme pentru a opri ofensiva rusă din Donbas, regiunea estică a Ucrainei. În acest fel, va crea un impas pe câmpul de luptă.

“Putin va negocia serios doar atunci când forțele armate ruse nu vor mai avea capacitatea de a cuceri mai mult teritoriu ucrainean – sau mai bine zis, deși mai puțin probabil, atunci când soldații ruși vor începe să piardă teren. Pentru ca negocierile serioase să înceapă, Putin trebuie mai întâi să creadă că Statele Unite nu vor abandona Ucraina,” a scris Michael McFaul.

După ce îl va convinge pe Putin să negocieze, Trump trebuie să-l convingă și pe Zelenski să oprească luptele, a afirmat fostul ambasador la Moscova. “Acesta va fi o provocare semnificativă, deoarece va cere președintelui ucrainean să renunțe la obiectivul de a elibera toate teritoriile ucrainene ocupate de soldații ruși,” lucru care va presupune fie să-și abandoneze cetățenii din acele regiuni ocupate sau să găsească o modalitate de a garanta că aceștia vor fi lăsați să emigreze în Ucraina.

“Niciun lider ales democratic nu face o astfel de concesie cu ușurință,” a scris expertul, care a citat un sondaj realizat în această toamnă ce a arătat că 88% dintre ucraineni cred în continuare că Ucraina va câștiga războiul, lucru care pune o presiune suplimentară pe forțele guvernului de la Kiev.

Zelenski și poporul ucrainean nu vor face un astfel de sacrificiu fără a primi ceva de valoare în schimb: aderarea la NATO, a precizat analistul, adăugând că  obținerea acestui lucru “ar ajuta la compensarea concesiei amare de a permite ca o mare parte din țara lor să rămână sub ocupație rusă.”

În opinia lui McFaul, aderarea la NATO a Ucrainei este “singura carte pe care Trump o poate juca pentru a convinge ucrainenii să oprească luptele.”

Aderarea Ucrainei la NATO este, de asemenea, singura cale de a menține o pace permanentă de-a lungul frontierei dintre Rusia și Ucraina, indiferent de locul unde va fi trasată aceasta.

Garanțiile de securitate mai slabe pentru Ucraina, precum Memorandumul de la Budapesta din 1994, în care Rusia, Regatul Unit și Statele Unite au oferit Ucrainei asigurări de securitate în schimbul predării arsenalului nuclear al Kievului către Moscova, sau propunerile recente de sprijin din partea unor țări individuale, nu sunt credibile, crede fostul diplomat. “Ucraineanii știu că Putin nu a atacat niciodată un membru NATO, dar a invadat Georgia în 2008, Ucraina în 2014 și 2022, și menține soldați în Moldova. Ei au văzut cum Rusia a semnat și apoi a încălcat mai multe tratate și acorduri internaționale care interzic utilizarea forței împotriva Ucrainei,” a scris analistul.

Opinia acestuia este că ucraineanii se tem pe bună dreptate că un armistițiu în absența aderării la NATO nu va face decât să ofere armatei ruse și complexului militar-industrial rus timp pentru a câștiga forță și a se pregăti pentru o invazie viitoare, așa cum s-a întâmplat între 2014 și 2022. Dacă ucrainenii vor accepta ceea ce promite a fi o lungă ocupație rusă a aproximativ unui sfert din țara lor, ei au nevoie de un factor de descurajare credibil, pe care doar NATO îl poate oferi.

În acest context, expertul crede că momentul anunțului aderării la NATO va conta și el foarte mult. Alianța trebuie să emită invitația formală în ziua în care Zelenski și Putin sunt de acord să oprească luptele. După ce NATO invită Ucraina să adere, statele membre trebuie să ratifice rapid aderarea acesteia.

De partea sa, Trump trebuie să semnaleze personal sprijinul său neechivoc pentru ca ceilalți lideri NATO să nu întârzie procesul de ratificare, iar republicanul va trebui să-și utilizeze capitalul politic enorm pentru a convinge potențialii opozanți, între care premierul ungar Viktor Orban și cel slovac, Robert Fico.

Vocile sceptice susțin că Putin nu va accepta niciodată aderarea Ucrainei la NATO. Dar Ucraina și membrii NATO nu trebuie să ceară permisiunea liderului de la Kremlin, deoarece acesta nu are niciun rol în negocierile dintre Kiev și alianță. “Permițându-i să perturbe sau să amâne aceste deliberări ar fi un semn de slăbiciune americană nu doar pentru Moscova, ci și pentru Beijing,” a scris analistul.

McFaul crede, de asemenea, că scepticii supraestimează preocupările lui Putin față de aderarea Ucrainei la NATO. Putin nu a invadat Ucraina în 2022 pentru a opri extinderea NATO. În perioada premergătoare anului 2022, aderarea Ucrainei la NATO nu era pe masa discuțiilor, iar toată lumea – de la Bruxelles și Kiev, la Moscova și Washington – știa acest lucru.

În opinia diplomatului american, invazia lui Putin a avut alte obiective: unirea ucrainenilor și rușilor într-o singură națiune slavă, răsturnarea guvernului democratic și pro-occidental al Ucrainei și demilitarizarea țării. El a dat ca exemplu lipsa de reacție a lui Putin atunci când Finlanda și Suedia au aderat la NATO în 2023 și 2024, deși Finlanda are o frontieră de 1.300 de kilometri cu Rusia.

Expertul susține că, dacă rușii insistă totuși că aderarea Ucrainei la alianță amenință Rusia, “Trump îi poate explica lui Putin că aderarea la NATO va constrânge Ucraina. Zelenski, desigur, nu va recunoaște niciodată formal anexarea teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia. Totuși, posibilitatea aderării la NATO ar putea să-l convingă să accepte o formulă în care Kievul va căuta reunificarea Ucrainei doar prin mijloace pașnice.” McFaul a dat ca exemple Germania de Vest și Coreea de Sud, care au fost de acord cu termeni similari în schimbul unor tratate de apărare cu NATO și Statele Unite.

Ca o condiție pentru aderarea la alianță, Zelenski și generalii săi ar putea fi obligați, de asemenea, să retragă soldații ucraineni din regiunea rusă Kursk, pe care au atacat-o în august.

“NATO este o alianță defensivă. Nu a atacat niciodată Uniunea Sovietică sau Rusia, și nu o va face niciodată. Putin știe acest lucru,” argumentează fostul ambasador, precizând că, dacă momentul va fi sincronizat pentru a se produce atunci când războiul se încheie, ziua în care Ucraina va fi invitată să adere la NATO va fi și cea mai glorioasă zi din cariera lui Putin.

Liderul de la Kremlin va putea anunța poporului rus și lumii întregi că invazia sa a fost un succes, va putea organiza o paradă a victoriei în Piața Roșie și va revendica astfel un loc în istoria Rusiei alături de Petru cel Mare, Ecaterina cea Mare și Stalin, ca un lider care a extins granițele imperiului rus.

Analistul se referă și la faptul că unii politicieni din țări NATO, inclusiv din Germania și Ungaria, au exprimat îngrijorări că admiterea Ucrainei în alianță ar putea declanșa Al Treilea Război Mondial, mai ales că o parte din teritoriile ucrainene se află sub controlul Rusiei. Dacă Ucraina devine membru NATO, un război mai larg este inevitabil, susțin aceștia.

Diplomatul consideră însă că această analiză este eronată. El afirmă că, după trei ani de război cu Ucraina, “Putin nu are niciun apetit pentru a lupta cu cea mai puternică alianță din lume, susținută de armata SUA, cea mai bună din lume.”

Armata rusă a suferit pierderi uriașe, estimate la 78.000 de soldați morți și circa jumătate de million de răniți, realizând doar câștiguri minore pe câmpul de luptă împotriva unui adversar ucrainean mult mai slab înarmat și mai puțin numeros. În plus, Kremlinul se chinuie să înlocuiască pierderile, iar întreprinderile sale militare se luptă să producă cele mai sofisticate arme ale Rusiei din cauza sancțiunilor internaționale.

McFaul se referă în special la liderii germani, despre care spune că ar trebui să înțeleagă avantajele aderării Ucrainei la NATO pentru o țară divizată. Germania de Vest a aderat la NATO în 1955. Acest act nu a declanșat Al Treilea Război Mondial, chiar dacă Berlinul de Vest era înconjurat de teritoriul Germaniei de Est. Dimpotrivă: aderarea la NATO a ajutat la menținerea păcii. De una singură, Germania de Vest nu ar fi supraviețuit unui atac al Armatei Roșii, aflată chiar peste graniță, în Germania de Est.

Fostul diplomat mai crede și că, pe scară largă, Europa ar beneficia economic de pe urma unei Ucraine stabile și sigure. Aliații NATO nu ar mai fi nevoiți să acorde miliarde de dolari în ajutor economic pentru guvernul de la Kiev sau să îngrijească milioanele de refugiați ucraineni care suprasolicită sistemele de asistență socială din țările europene.

Așa cum NATO a facilitat dezvoltarea economică a Europei de Vest în timpul Războiului Rece, aderarea Ucrainei la NATO ar ajuta economiile tuturor aliaților NATO să beneficieze de pe urma comerțului cu Ucraina și a investițiilor în economia ucraineană aflată în plină expansiune după război. Economia americană ar beneficia și ea, în special prin accesul la mineralele esențiale ale Ucrainei pentru baterii avansate și alte tehnologii vitale, ceea ce ar putea contribui la reducerea dependenței Americii de furnizorii autocratici mai puțin fiabili, a scris McFaul.

Omul care decide

Michael McFaul afirmă că acest plan de pace va funcționa doar dacă Trump îl va accepta, lucru dificil  având în vedere scepticismul său din trecut față de ajutorul acordat Ucrainei și față de NATO în general.

Analistul crede însă că un astfel de acord sprijină mai multe dintre obiectivele lui Trump și anume:

# Prin aducerea Ucrainei în NATO, Trump ar putea bifa o victorie semnificativă pentru una dintre prioritățile sale de politică externă: partajarea sarcinilor. După aderarea la NATO, forțele armate ale Ucrainei ar deveni cea mai bună și mai experimentată armată europeană din alianță. Soldații ucraineni ar putea fi desfășurați în alte state aflate aproape de Rusia, permițând Washingtonului să reducă propriile angajamente de trupe.

# Ucraina ar putea, de asemenea, să furnizeze altor aliați NATO, în special celor care au o frontieră comună cu Rusia, drone aeriene, maritime și terestre, pe care armata ucraineană le-a folosit cu succes în apărarea țării împotriva trupelor lui Putin.

# Trump ar putea să explice poporului american că aderarea Ucrainei la NATO ar permite Statelor Unite să cheltuiască mai puțin pentru apărarea europeană și să elibereze resurse pentru a contracara influența tot mai mare a Chinei în regiunea Asia-Pacific. O astfel de mișcare ar fi susținută de cei din administrația sa care cer o abordare dură față de Beijing.

# Acest plan ar preveni haosul care a urmat retragerii dezastruoase a SUA din Afganistan în 2021.

# Dacă va fi implementat, scenariul ar produce, de asemenea, o pace de durată în Europa, nu doar o încetare temporară a focului pe care Rusia ar putea-o încălca în viitor.

# În sfârșit, dacă Trump ar reuși să intervină în acest acord, ar putea deveni un candidat pentru Premiul Nobel pentru Pace, un lucru pe care el și-l dorește.

Dezavantaje

Analistul afirmă că există și șanse majore ca acest plan să nu fie pus în practică.

În primul rând, nici Putin, nici Zelenski nu vor fi ușor de convins să se așeze la masa de negociere. De partea sa, Trump ar putea resimți imperativul de a menține și chiar de a extinde sprijinul pentru Ucraina ca mijloc de a forța negocierile.

Mai intervine apoi chiar strategia viitoarei administrații americane, care ar putea să pună la înaintare propriul plan, care nu este favorabil Ucrainei. Wall Street Journal a scris nu demult, citind aliații președintelui ales, că biroul de tranziție al lui Trump ia în considerare o propunere care ar împiedica Kievul să adere la NATO timp de cel puțin 20 de ani în schimbul unor tranzacții profitabile cu arme care să ajute Ucraina să descurajeze orice atac viitor al Rusiei. 

Între timp, conflictul ar fi oprit prin implementarea unei zone demilitarizate mari (DMZ) care ar îngheța efectiv frontul în stadiul în care se află acum și ar forța Kievul să renunțe la până la 20% (o cincime) din teritoriul său ca parte a unui “DMZ de 1.300 de kilometri”. Detalii aici. 

Dar sursele nu au oferit nicio perspectivă asupra modului în care o astfel de zonă-tampon între granița Rusiei și Ucraina neocupată va fi monitorizată sau gestionată, în afară de a spune că nu va fi asigurată de forțele americane de menținere a păcii.

“Putem face antrenament și alt sprijin, dar țeava armelor va fi europeană. Nu trimitem bărbați și femei americane să susțină pacea în Ucraina. Și nu plătim pentru asta. Puneți-i pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă,” a spus o sursă.

Marea Britanie, Franța și Germania au promis deja că vor sprijini Ucraina “atâta timp cât va fi nevoie,” iar Zelenski este ferm împotriva renunțării teritoriului în favoarea lui Putin. Zilele trecute, liderul ucrainean a spus că a face orice concesii țarului de la Kremlin ar fi “inacceptabil pentru Ucraina” și “un lucru sinucigaș pentru Europa”.

Dacă se dovedește real, planul președintelui Trump este similar cu cel anunțat în august de vicepreședintele ales al SUA, JD Vance. La momentul respectiv, senatorul de Ohio a schițat un plan pentru încheierea războiului din Ucraina sub o posibilă Administrație Trump, cu înființarea unei “zone demilitarizate” în teritoriile ucrainene ocupate de ruși, “puternic fortificate, astfel încât rușii să nu invadeze din nou.” Rusia ar putea să păstreze teritoriul pe care l-a ocupat, a afirmat atunci senatorul republican. 

Surse: Foreign Affairs, CNN, FoxNews, SkyNews, Politico, Forbes, Wall Street Journal, Newsweek, Washington Post, X