G4Media.ro

EXCLUSIV Peter Doran, preşedintele CEPA: “A venit timpul pentru prezenţa permanentă a…

EXCLUSIV Peter Doran, preşedintele CEPA: “A venit timpul pentru prezenţa permanentă a trupelor americane în Europa de Est / România a intrat în clubul Patriot al celor mai bine pregătiţi aliaţi ai SUA”

Administraţia Trump ar putea decide o mişcare cu impact uriaş asupra securităţii României, anunţă unul dintre cei mai buni cunoscători din SUA ai Europei de Est. “A venit timpul” ca prezenţa militară americană în Europa Centrală şi de Est să devină una “permanentă”, iar ideea prinde contur în Administraţia SUA, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro Peter Doran, preşedintele Center for European Policy Analysis (CEPA), singurul think-tank american dedicat Europei Centrale şi de Est. Peter Doran a mai declarat că SUA trebuie să renunţe la “tabu”-ul din relaţia cu Rusia.

  • Cele mai importante declaraţii ale lui Peter Doran:

– Vreau ca această prezenţă prin rotaţie (a trupelor americane – n.red.) să devină una permanentă. Acesta este pasul următor. Ideea că trupele americane ar trebui să rămână în permanenţă în Europa Centrală şi de Est e o idee al cărei timp a venit.

– Pentru Statele Unite nu are niciun rost să continue acest tabu al cuvântului “permanent” cu un singur scop, acesta fiind să nu supere Rusia. Ruşii au făcut mai mult decât le era permis pentru a ne supăra pe noi, şi, putem, cel puţin, să renunţăm la tabu-ul de a pronunţa cuvântul “permanent”.

– Întrebarea e cum. Şi acesta este unul dintre lucrurile la care munceşte CEPA, organizaţia pe care o reprezint… Una dintre opţiunile pe care le luăm în calcul este cea logistică.

– Efortul lui Obama de a consolida relaţia cu Putin, să dialogheze cu Moscova, a transmis mesajul greşit. Ce vedem acum, sub Administraţia Trump, e un efort de a inversa acest lucru. De a-i arăta Rusiei că nu are un mediu permisiv

– Un lucru în favoarea României întotdeauna este că americanii şi liderii politicii americane înţeleg că România este unul dintre cei mai atlantişti aliaţi pe care îi avem în întregul NATO

– Cumpărând rachete Patriot, România li se alătură celor mai bine pregătiţi aliaţi pe care îi are Statele Unite în lume: Arabia Saudită, Germania, Japonia

– Trebuie să începem să fim mai puţini liniari în răspunsul pentru Rusia, pentru că cea mai mare problemă este că Putin a devenit prea bun în a prezice cum vom reacţiona noi la ce face el

– România a fost un lider în a face paşi îndrăzneţi spre a combate corupţia la cele mai înalte nivele şi sub stricta conducere a statului de drept. Iar acesta este un efort pe care m-aş bucura să-l văd continuat.
————

  • Cine este Peter Doran

Peter B. Doran este preşedinte şi CEO al ONG-ului american Center for European Policy Analysis (CEPA), singurul think tank american dedicat studierii Europei Centrale si de Est. Peter Doran e un expert recunoscut în problema Rusiei şi Ucrainei, dar şi în ceea ce priveşte apărarea transatlantică şi securitatea energetică. Peter Doran semnează analize în publicaţiile Time, Foreign Policy, Defense News, National Review, American Spectator, Fox News, Wall Street Journal şi Newsweek. Doran a scris cartea Breaking Rockefeller, publicată de Editura Penguin.

  • Interviul integral:

Rep: La aproape un an şi jumătate de când a fost instalată administraţia Trump, ce s-a schimbat în strategia Statelor Unite privind Europa Centrală şi de Est?
Peter Doran: Cred că, dacă vă uitaţi la poziţia acestei administraţii, prin comparaţie cu cea trecută, puteţi vedea nişte schimbări evidente. Prima dintre ele este o accentuare clară a intenţiei de a întări prima linie a Europei – şi vedem asta de-a lungul întregii table de şah – fie că vorbim de investiţii noi, mai mari în sumele pe care Europa le investeşte în Apărare. Aceştia sunt bani care vor fi folosiţi în desfăşurarea de forţe armate americane în Europa ca mijloc de descurajare a Rusiei, exerciţii militare noi, care să arate pregătirea şi determinarea vestului, din punct de vedere militar. Şi, încă o dată, ţinta este Rusia. Iar cei din Administraţia Trump şi cei de la Pentagon sunt cât se poate de expliciţi în această privință. Toate aceste eforturi sunt făcute să arate capacitatea noastră de a ne opune ameninţării agresiunii teritoriale a Rusiei împotriva NATO. Este o etapă extraordinară, faţă de unde eram la începutul celui de-al doilea mandat al Administraţiei Obama.

Rep: Cum se poate explica această schimbare de strategie?
Peter Doran: În primul rând, cred că vă puteţi uita la oamenii cu care s-a înconjurat preşedintele Trump. Consilierii săi, nu doar cei din Casa Albă şi în NSC (Consiliul de Securitate Naţională), ci şi în Departamentul de Stat şi în Pentagon. În mare, sunt atlantişti, care sunt foarte realişti în ceea ce priveşte Rusia, ştiu că în Putin nu poţi avea încredere. Ei au identificat eşecurile administraţiei trecute. Cea mai mare problemă a fost că efortul lui Obama de a consolida relaţia sa cu Putin, de a dialoga cu Moscova, a transmis mesajul greşit. Lui Putin i-au dat de înţeles că se bucură de un mediu permisiv, în care poate testa sistemul internaţional.

Rep: Şi Putin l-a testat.
Peter Doran: Şi l-a testat. Aşa am văzut teste precum anexarea ilegală a Crimeei, precum continuarea războiului din Donbas, de-a lungul întregii table de şah. Şi aceasta este problema cea mai mare: că încercând să-i întindă o ramură de măslin lui Putin, vechea administraţie a transmis, fără să vrea, mesajele greşite şi i-am comunicat Moscovei că se bucură de un mediu permisiv.

Deci ce vedem acum, sub Administraţia Trump, e un efort de a inversa acest lucru. De a-i arăta Rusiei că nu are un mediu permisiv, în care să renegocieze Acordul European din 1991, un acord ce se baza pe regulile şi normele NATO. Deocamdată Putin nu înţelege asta, dar cred că începe să priceapă mesajul.

Rep: Dar în privinţa României, ce schimbări aţi văzut în noua administraţie a SUA?
Peter Doran: Ei bine, un element ce a lucrat în favoarea României întotdeauna este că americanii şi liderii politicii americane înţeleg că România este unul dintre cei mai pro-atlantişti aliaţi pe care îi avem în întregul NATO. Asta e bine. Cred, de asemenea, că atunci când iei în calcul intensificarea exerciţiilor comune, aşa cum s-a întâmplat cu exerciţiul Saber Guardian pe care l-am avut şi pe care îl vom avea din nou, cred, anul viitor, când priveşti detaşarea forţelor americane aici, în România, şi te uiţi la instituirea programului Aegisis Shore, ai multe motive care să te facă să ai încredere că Statele Unite, angajamentul SUA în România este, de fapt, chiar puternic şi de durată. Toate acestea sunt dovezi ale unei investiţii de durată pe care Statele Unite o fac în România şi, extrapolând, unele dintre aceste eforturi au început în administraţia trecută, dar sunt duse la capăt de Administraţia Trump. Acesta este un pas pozitiv, pentru că arată că există o continuare a lucrurilor bune din administraţia anterioară în cea prezentă şi, de asemenea, există paşi noi care sunt făcuţi pentru a-i transmite Rusiei mesajele potrivite.

Rep: Cum e văzută România de administraţia americană? Cum evaluează ei paşii pe care-i face România în direcţia întăririi acestei relaţii?
Peter Doran: Ei bine, cred că România se bucură acum de o reputaţie foarte pozitivă în Washington. Ne putem uita, evident, la investiţiile pe care România le face în propria ei apărare, să recunoaştem că angajamentele împărţirii sarcinilor făcute la Summitul NATO de la Varşovia sunt reale, iar România s-a achitat de ele. Mai mult decât alocând banii bugetului Apărării, România acum cheltuie bani, îşi cheltuie banii din bugetul apărării.

Rep: Pentru România, sunt mulţi bani.
Peter Doran: Sunt mulţi bani pentru orice ţară. Şi nu numai asta. Ci investind în interoperabilitate cu sistemul Patriot, investind într-o capabilitate reală, care va descuraja Rusia. Pentru că aceasta este cea mai capabilă armă de acest fel din lume. Şi făcând acest lucru, România li se alătură celor mai bine pregătiţi aliaţi pe care îi are Statele Unite în lume. Şi spun asta pentru că ceilalţi cel mai bine pregătiţi aliaţi ai Americii sunt, de asemenea, în clubul Patriot. Arabia Saudită, Germania, Japonia – aceştia sunt unii dintre cei mai buni aliaţi ai Statelor Unite şi cu toţii au ceva în comun: sunt cu toţii în clubul Patriot. Subliniez încă o dată: sunt cu toţii membri ai clubului Patriot.

Rep: Deci, cumpărând sistemele Patriot e mai mult decât a cumpăra nişte rachete: spuneţi că asta vine, de asemenea, cu o semnificaţie politică. Puteţi fi mai explicit?
Peter Doran: Ei bine, dacă vă uitaţi înapoi în istorie, singura cale prin care ţările pot garanta apropierea şi robusteţea garanţiilor lor că sunt mari puteri, e să vă uitaţi la investiţiile din apărare. Apărare când aliaţii investesc unii în ceilalţi. Este cea mai bună cale că garanţia marii lor puteri rămâne durabilă. Nicio altă ţară nu ştie mai bine decât România lecţia a ceea ce înseamnă să pierzi garanţia de a fi o mare putere. A suferit din această cauză în mai multe rânduri în trecut. În cazul distrugerii garanţiilor de mare putere, asta se întâmplă când marile puteri fac negoţ cu cele mai mici şi uită cine le sunt prietenii. Asta e una dintre lecţiile de care ţin foarte puternic cont şi cred că toţi românii fac la fel.

Aşa că, atunci când ne uităm la ce înseamnă aceste investiţii, putem face un pas în spate şi putem spune: România şi Statele Unite îşi adâncesc relaţia într-o arie care contează. Dar am să mai fac un pas: în dezbaterea politică americană actuală, simplii votanţi se întreabă de ce ar trebui America să-şi cheltuiască dolarii din Apărare, de ce ar trebui noi să ne cheltuim banii strânşi din taxe pentru a-i apăra pe europeni, dacă ei nu se apără singuri. Iar răspunsul pe care îl arată România este acela că ea nu numai că-şi cheltuie banii pentru a se apăra, dar mai şi investeşte într-o capacitate ce permite interoperabilitatea, pe care şi Armata americană o foloseşte.

Deci ambele noastre economii beneficiază de asta, ambele noastre armate beneficiază de ea, iar România se achită de cota care i se cuvine în propria sa apărare. Acesta este un mesaj puternic, care este folositor în propria noastră dezbatere de la Washington şi poate că asta eludează, câteodată, dezbaterea politică românească.

Rep: Au apărut două nume noi în administraţia Trump: John Bolton şi Mike Pompeo. Vor face vreo diferenţă în ceea ce priveşte relaţia România – SUA?
Peter Doran: Dacă aş fi liderul Iranului sau al Coreei de Nord, probabil că aş deveni puţin mai nervos acum.

Rep: Din cauza atitudinii domnului Bolton.
Peter Doran: Dar poate că acum e nevoie ca liderii Iranului şi ai Coreei de Nord să fie puţin mai nervoşi. Dacă aş fi un lider al Moscovei, iarăşi aş fi foarte nervos. Pentru că ambii reprezintă şi împărtăşesc aceleaşi viziuni pe care le au ceilalţi consilieri ai preşedintelui în prezent. Sunt foarte atenţi în ceea ce-l priveşte pe Putin, înţeleg Europa, înţeleg importanţa aliaţilor şi înţeleg că o alianţă NATO puternică este cea mai bună cale de a-l descuraja pe Putin şi de a ne fi testat, în primul rând.

Rep: Rusia e văzută drept cea mai mare ameninţare externă în această regiune. Care sunt următoarele mişcări pe care le-ar putea face Kremlinul în regiune?
Peter Doran: În acest moment avem o problemă în vest, că suntem prea reactivi, suntem prea defensivi în răspunsul pe care i-l dăm Rusiei. O parte a problemei noastre este eșecul de a înţelege strategia din spatele trolling-ului, din spatele atacurilor asupra sistemelor noastre politice. Unul dintre lucrurile pe care le-am făcut la CEPA, organizaţia pe care o conduc, este să transmitem analize proaspete care încearcă să privească exact la fix această întrebare: încotro se îndreaptă jocul lui Putin? Iar ce am văzut este că el urmează o foarte veche strategie, una care presupune sădirea haosului la graniţele îndepărtate ale Rusiei şi a actualizat-o la nivelul secolului XXI.

Rep: Prin conflictele îngheţate şi prin implicarea în alegeri…
Peter Doran: Corect. Aşa că, dacă te uiţi la asasinatele politice, sau urmărirea războiului civil, sau folosirea boţilor şi a trollilor să atace informatic sistemul politic al vestului, toate aceste lucruri sunt folosite într-un scop clar. Aşa că războiul de propagandă, războiul informaţional nu e decât mijlocul. Haosul e scopul. Iar asta se întâmplă pentru că Rusia şi-a dat seama că este acum într-o puternică competiţie de putere cu vestul şi că partea care reuşeşte să se descurce cel mai bine cu dezordinea e cea care va câştiga. Iar Rusia presupune că are nişte avantaje superficiale în această competiţie. Sistemul lor politic, dinspre vârf spre bază, controlul pe care-l exercită asupra propriului spaţiu mediatic îi avantajează să conducă haosul, pe care vestul, cu democraţia sa deschisă, în care fiecare are dreptul la propria opinie – ruşii cred că aceste lucruri ne fac mai slabi. Dar, dimpotrivă, ele ne fac mai puternici. Diferenţa este că ei încearcă să exploateze deschiderea sistemului nostru pentru a crea haos ca un mijloc de a-şi echilibra relativele lor slăbiciuni de putere cu relativele noastre puncte tari. Cu asta ne confruntăm în acest moment. O altă problemă, incapacitatea noastră de a înţelege încotro bat ruşii ne-a împiedicat să anticipăm mişcările lor următoare, ne-a împiedicat să pornim ofensiva în loc să rămânem, mereu, în defensivă. Asta trebuie să se schimbe şi începe cu înţelegerea exactă a încotro bate Putin.

Rep: Credeţi că societăţile occidentale, liderii vestici au înţeles, în sfârşit, că trebuie să-şi schimbe strategia şi să nu mai fie mereu în defensivă?
Peter Doran: În acest moment, în Washington se recunoaşte că jucăm prea mult în defensivă, că suntem prea reactivi. Asta e bine, pentru că primul pas pentru a rezolva o problemă este să recunoşti că există o problemă. Deci, da. Se recunoaşte că jucăm prea mult în defensivă. Ceea ce am oferit noi, cei de la CEPA, prin analizele noastre e că ar trebui să începem să ne privim pe noi înşine ca fiind cei dezavantajaţi în această competiţie. Trebuie să începem să fim mai puţin liniari în răspunsul pentru Rusia, pentru că cea mai mare problemă este că Putin a devenit prea bun în a prezice cum vom reacţiona noi la ce face el. Am devenit prea predictibili şi cred că primul pas în a-i răspunde strategiei haosului lui Putin este să-i arătăm că nu se mai bucură de un mediu permisiv, în care să poată testa normele şi legile sistemului internaţional. Cel de-al doilea pas este să răspundem în moduri în care el poate să nu se aştepte să o facem.

Rep: Ca de exemplu?
Peter Doran: Sunt multe opţiuni. Dar cred că puterea noastră soft a sistemelor financiare, puterea noastră economică este cu adevărat cea la care Putin este cel mai vulnerabil acum. Marea problemă cu care se confruntă Putin este că, în cele din urmă, el conduce două Rusii. Este Rusia Imperială, care urmăreşte provocarea haosului militar în jurul lumii, fie că vorbim de Siria, de Ucraina sau Georgia, şi mai este şi Rusia Cleptocratică, care lasă complet Rusia fără bani, în şase zile din şapte, cum spunem la Washington, şi îşi adăposteşte acei bani furaţi în vest. Dacă politicile noastre fac o treabă bună, putem începe să separăm Rusia Imperială de Rusia Cleptocratică. Putem face asta prin sancţiuni, prin restricţii de călătorie etc. În multe feluri, deja am început să facem exact asta: dacă vă uitaţi la regula celor trei procente în 24 de ore, care a rezultat când Statele Unite au impus sancţiuni Rusiei pentru atacul din Salisbury, acesta este un exemplu de cum putem începe să separăm interesele Rusiei Imperiale de interesele Rusiei Cleptocratice. Dacă această separare va continua, Putin va descoperi că poziţia sa politică este foarte dificilă şi va vedea că există penalizări clare pentru urmărirea agendei sale internaţionale revizioniste. Aşa putem începe să transmitem mesajul că sistemul internaţional nu mai este unul permisiv, care să-i permită lui să-l distrugă.

Rep: Să ne întorcem la regiunea noastră. Mulţi analişti văd ţări precum Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă drept cai troiani ai Rusiei în UE şi NATO. Împărtăşiţi această impresie?
Peter Doran: Nu cred că expresia “cal troian” este expresia corectă. Nu cred că acest “cal troian” este conceptul potrivit.

Rep: Cum aţi defini, atunci, relaţia acestor ţări cu Rusia?
Peter Doran: Privind regiunea ca un întreg, trebuie să recunoaştem că vreme de mulţi ani Administraţia Statelor Unite poate că a transmis semnalul greşit propriilor noştri aliaţi şi, totodată, şi Rusiei. Să ne amintim că atunci când preşedintele Obama a preluat puterea, primul lucru pe care l-a făcut a fost să-i ofere prilejul de resetare Rusiei şi a anunţat că va pivota în afara Europei. Aliaţii noştri din această parte de lume au fost puternic afectaţi. Nu acesta era mesajul care trebuia transmis aliaţilor noştri. Drept rezultat al acestui lucru, mulţi aliaţi au început să-şi evalueze opţiunile. Şi care erau acele opţiuni? Prima opţiune e să baţi palma cu Putin. Dacă americanii ne părăsesc, poate că cel mai bun răspuns pe care-l putem avea e să ajungem la o înţelegere cu Putin în aşa fel, încât să ne lase în pace.

O a doua opţiune, cred că-i putem spune auto-ajutorul regional, unde, dacă americanii ne părăsesc, atunci poate că ar trebui să ne uităm spre vecinii noştri şi să ne construim o relaţie regională mai largă, iar cea de-a treia opţiune este să-ţi întăreşti legăturile din Uniunea Europeană. Cred că toate aceste trei opţiuni sunt foarte rele pentru aliaţii noştri. Poate că varianta regionalizării e cea mai bună din cele trei, dar, cu adevărat, în cele din urmă, vrem ca toţi aliaţii noştri să înţeleagă că Statele Unite nu-i părăsesc. Nu-i abandonăm. Aşa că primul lucru pe care această administraţie a trebuit să-l facă atunci când a preluat puterea a fost să arate clar că este hotărâtă să asigure siguranţa şi securitatea statelor din linia întâi.

Rep: Credeţi că acele ţări din regiune au înţeles acest mesaj?
Peter Doran: Cred că, dacă ne uităm unde ne aflăm azi, prin comparaţie cu unde ne găseam poate în urmă cu doi ani, e o îmbunătăţire considerabilă. Avem sume uriaşe de bani din Iniţiativa Europeană de Apărare care acum curg spre Pentagon. Aceşti bani vor sprijini exerciţiile şi o prezenţă prin rotaţie a trupelor americane în Europa din linia întâi.

Vreau ca această prezenţă prin rotaţie să devină una permanentă. Acesta este pasul următor. Aşa vom demonstra, ca ţară – ar trebui să spun aşa putem demonstra, ca ţară, că prezenţa americană în această parte a lumii este fix asta: una permanentă.

Rep: Da, dar NATO şi, până acum, administraţia americană au fost destul de reţinute în a avea trupe americane permanente în Europa de Est. De teamă că vor încălca acordul cu Rusia.
Peter Doran: Ideea că trupele americane ar trebui să rămână în permanenţă în Europa Centrală şi de Est e o idee al cărei timp a venit. De asemenea, pentru Statele Unite nu are niciun rost să continue acest tabu al cuvântului permanent cu un singur scop, acesta fiind să nu supere Rusia.

Rep: Care face tot ce poate pentru a-i supăra pe toţi ceilalţi.
Peter Doran: Ruşii au făcut mai mult decât le era permis pentru a ne supăra pe noi şi putem, cel puţin, să renunţăm la tabu-ul de a pronunţa cuvântul “permanent”.

Rep: Dar vedeţi această idee raspândindu-se în administraţia americană?
Peter Doran: Da, o văd.

Rep: Vedeţi suporteri ai ei?
Peter Doran: Da. Pentru că eu cred că este una dintre ideile cărora le-a venit timpul. Dacă ne uităm înapoi la Actul de fondare NATO-Rusia din 1997, limbajul e clar. Această înţelegere va exista doar câtă vreme condiţiile strategice din 1997 rămân neschimbate. E clar pentru toată lumea că acele condiţii strategice au fost sfărâmate. Rusia a fost cea care le-a sfărâmat. Aşa că răspunsul nostru trebuie să fie actualizat pentru mediul curent. Iar asta înseamnă baze permanente. Şi vă spun şi de ce: când NATO s-a extins către est, NATO a extins infrastructura politică a alianţei într-o ţară precum România. NATO a extins infrastructura tratatului în România prin Articolul 5. Ceea ce NATO nu a făcut a fost să extindă postura forţelor sale permanente, bazele, infrastucura sa dură de securitate spre est. Aşa că România nu a primit decât două din cele trei componente de importanţă critică a ceea ce înseamnă să fii un membru cu statut întreg al alianţei. Asta trebuie să se schimbe. Şi putem face asta prin terminarea misiunii istorice a extinderii NATO şi a stabilirii de baze permanente la est de Berlin.

Rep: Când vă aşteptaţi să fie luată o asemenea decizie? Anul acesta? Anul viitor?
Peter Doran: Ei bine, cred că Statele Unite sunt cele care trebuie să dea tonul luării unei astfel de decizii. Sau cel puţin aşa ar trebui să se întâmple. Nimic nu poate împiedica Statele Unite să-şi continue prezenţa sa militară prin rotaţie, prezenţa sa “persistentă”, după cum a fost numită şi nimic nu poate opri Statele Unite din a face paşii de care e nevoie pentru a transforma acea prezenţă persistentă într-un permanentă. Întrebarea e cum. Şi acesta este unul dintre lucrurile la care munceşte CEPA, organizaţia pe care o reprezint. În statele baltice şi în Marea Neagră trebuie să răspundem la întrebarea cum facem asta într-un mod deştept, cum reuşim să facem prezenţa noastră curentă, la est de Berlin, una permanentă. Una dintre opţiunile pe care le luăm în calcul este cea logistică. În acest moment, capacitatea noastră de a muta un număr masiv de echipamente în cazul unei crize este limitată. Ruşii ştiu asta şi, fără îndoială, plănuiesc să exploateze limitările noastre logistice, în cazul unei crize nedorite. Deci cred că putem face paşi mari în direcţia extinderii amprentei noastre logistice şi infrastructurale aici în Europa Centrală şi de Est ca pe un mod de a arăta Rusiei nu doar că suntem hotărâţi şi capabili să-i răspundem, aşa că mai bine renunţă la a mai încerca, dar nici nu plecăm nicăieri, această prezenţă este una permanentă. Dacă vom face asta, nu doar că vom finaliza misiunea istorică de a extinde NATO, dar le vom şi atrage atenţia ruşilor că ar fi nesăbuit  să ne și testeze.

Rep: Care sunt principalele vulnerabilităţi ale societăţii româneşti pe care Rusia încearcă să le exploateze în acest moment? Ştiu că v-aţi uitat atent la aceste falii societale din ţările est-europene.
Peter Doran: În urmă cu circa trei ani şi jumătate, organizaţia pe care o reprezint a început un program de strategie şi comunicare, exact pentru a răspunde acestei întrebări. Eram foarte alarmaţi de înmulţirea operaţiunilor de propagandă ruseşti împotriva vestului. Aşa că am stabilit o divizie de monitorizare şi analiză care raportează şi analizează tehnicile de propagandă ruseşti îndreptate împotriva a cinci state: statele baltice, Polonia şi România.

În cazul României, câteva lucruri sunt mai interesante. Primul dintre ele este că naraţiunile şi tehnicile ruseşti sunt calibrate în mod specific istoriei şi politicii României, iar propaganda rusă este diferită aici, în România, decât cea din statele baltice sau Polonia. Deci propagandiştii ruşi îşi cunosc publicul, vă cunosc istoria, ştiu dezbaterea voastră politică, iar propaganda lor este calibrată precis în aşa fel, încât să apese punctele voastre slabe. Acesta este primul.

Cel de-al doilea este că transmiterea de mesaje ruse este proiectată să submineze încrederea românilor în NATO şi în credibilitatea puterii americanilor de a rămâne aici în regiune. De aceea vedeţi poveşti precum “Puterile coloniale profită de România” etc. Rusia încearcă să submineze acel lucru care face România puternică, şi anume legătura ei cu NATO şi conexiunile ei cu Statele Unite.

Rep: Deci acestea sunt căile prin care Rusia încearcă să vulnerabilizeze ţara.
Peter Doran: Aşa este.

Rep: Cât de eficace credeţi că este această propagandă rusă, de fapt, în România? Puteţi face o evaluare?
Peter Doran: Ei bine, adevărul este că nimeni nu ştie. Deci, dacă acum avem o problemă în a-i răspunde Rusiei, aceasta este că există foarte puţine date clare care să ne spună exact cine este receptiv la propaganda Rusiei şi cine nu este. Deci, dacă o persoană ca mine va citi propaganda rusească, va înţelege că e propagandă.

Rep: Dar cei lipsiţi de aceste filtre pe care le aveţi dumneavoastră?
Peter Doran: Problema este că nu ştim. Nu există nicio dată la scară largă care să ne spună care segmente demografice ale unei societăţi din Europa Centrală sau de Est sunt vulnerabile. Acesta este un lucru care trebuie să se schimbe. Ce avem nevoie să înţelegem nu e doar cine este predispus, ci şi care sunt obiceiurile lor de informare. În ce sistem media sau digital trăiesc ei. Şi cum aceste obiceiuri informaţionale şi sursele lor de informare le croiesc percepţiile şi-i fac să vadă NATO drept un duşman, Europa de Vest drept o putere colonială care încearcă să profite de România etc. Deci aceasta este una dintre ariile în care e multă muncă care poate fi şi trebuie făcută.

Rep: Am văzut unele eforturi din partea asociaţilor Rusiei de aici din România de a submina lupta anticorupţie. Credeţi că stoparea luptei anticorupţie ar face România mai vulnerabilă în faţa Rusiei?
Peter Doran: Este un mesaj important, cu care toţi românii ar trebui să se mândrească: România a fost un lider în parcurgerea paşilor necesari pentru a asigura credibilitatea sistemului său politic. Şi celelalte ţări din regiune s-au uitat la ce a făcut România şi au luat-o, probabil, drept model pentru propriile lor eforturi de a curăţa corupţia din ţările lor. Ne putem uita, în mod specific, spre Moldova şi, de asemenea, posibil şi către Ucraina. Deci România a fost un lider în a face paşi îndrăzneţi spre a combate corupţia la cele mai înalte nivele, respectând strict statul de drept. Iar acesta este un efort pe care m-aş bucura să-l văd continuat. Pentru că, asumându-şi lidership-ul în lupta împotriva corupţiei, alte ţări o privesc şi poate că o vor şi urma.

Rep: Întorcându-ne la întrebarea mea iniţială: credeţi că stoparea acestei lupte anticorupţie ar face România mai vulnerabilă când vine vorba de eforturile Rusiei de a submina…
Peter Doran: Aş rămâne la primul meu răspuns.

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Ma bufneste rasul cand citesc ca “administratia Trump vrea sa” X, Y si Z. Administratia Trump nu stie nici de unele.

    Nu zic ca e o idee rea, nu ma deranjeaza cateva mii de soldati in plus, e bine si pt. economie, dar sa spui ca Trump intelege ce se intampla e ridicol.

  2. “cred că puterea noastră soft a sistemelor financiare (…) este cu adevărat cea la care Putin este cel mai vulnerabil acum” – daca prin soft se refera la software este in plop. daca se refera la “puterea usoara a sistemelor financiare” are o oarecare coerenta – cu amendamentul ca sistemele financiare vestice au un mare calcai al lui Ahile tocmai in software unde rusii sunt puternici.

  3. “foarte pozitivă”…!

  4. “(…) partea care reuşeşte să se descurce cel mai bine cu dezordinea e cea care va câştiga. Iar Rusia presupune că are nişte avantaje superficiale în această competiţie.”
    Orbirea americanilor este deja completa. Au avut programe guvernamentale extinse in ultima suta de ani pentru superficializarea populatiei, programe create in baza ideilor lui S Freud si ulterior ale fiicei lui – A Freud. Programe bazate pe teorii maladive – in anii ’80 s’a confirmat acest lucru in lumea psihanalitica.
    Astfel incat astazi in societatea americana nu mai sunt indivizi capabili sa inteleaga ce inseamna golirea de “meaning” a vietii cetatenilor. Si cum o astfel de populatie va canta fix cum ii va spune rusul care este expert in psihlologie. Ceea ce pentru ‘muricanul incult este haos, pentru rusi este manipulare psihologica foarte coerenta. Doar cel ce nu intelege numeste haos…
    De ceva vreme urmaresc discursul oficialilor americani. Sunt complet rupti de orice aspect al realitatii ce nu poate fi tradus economic. In schimb rusii stiu sa ia in considerare nevoile psihice umane, sunt (umitor) subtili. Singura(!) sansa a americanului este forta economica transformata aplicata in forta bruta.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.