G4Media.ro

EXCLUSIV Marcel Boloș: România pregătește patru proiecte strategice de cercetare din fonduri…

Foto: InquamPhotos - Ilona Andrei

EXCLUSIV Marcel Boloș: România pregătește patru proiecte strategice de cercetare din fonduri UE – Institut de Inteligență Artificială, Institut de medicină genetică, tehnologiile viitorului și vaccin tetravalent

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro că pregătește patru mari proiecte axate pe cercetare și tehnologii care să poziționeze România în tendințele globale din domeniu. Fiecare proiect e estimat la 150 de milioane de euro.

Proiectele sunt:

1. Obținerea vaccinului tetravalent (cu patru tulpini) la Institutul Cantacuzino
2. Înființarea unui institut de cercetare pe medicină genetică
3. Înființarea unui Institut de Inteligență Artificială pentru zona de robotică, automatizări industriale și IT
4. Institutul pentru Tehnologiile Viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale și tehnologii de fabricație avansate)

”Când le-am fundamentat, am avut această gândire orientată spre viitor. Nu va fi suficient pentru România să-și dezvolte proiectele de infrastructură de transport dacă nu face ceva din perspectiva viitorului. Altfel vom rămâne o țară cu un specific pronunțat pe consum. Trebuie să depășim acest stadiu și să ne creăm potențial de business în zonele economice cu valoare adăugată mare, mai ales că resursa umană există. Dacă acest lucru reușește, peste 10 ani discutăm de o altă Românie”, a spus Boloș în interviul pentru G4Media.ro.

Cele patru mari proiecte au fost deja prezentate premierului Orban și vor intra în circuitul de avizare ca proiecte strategice la nivel național. Urmează formalizarea finanțării din viitorul buget al UE (2021 – 2027) și demararea lor propriu-zisă.

  • Fragmentul de interviu în care ministrul Marcel Boloș vorbește despre cele patru proiecte:

Rep: În afara marilor proiecte de infrastructură, există și proiecte mari de cercetare – similare cu Laserul de la Măgurele – pe care guvernul vrea să le finanțeze din fonduri UE în viitorul exercițiu financiar?
Marcel Boloș: Ne e adresată în premieră această întrebare. România are această sumă uriașă (8 miliarde euro – n.red.) pentru cercetare, specializare inteligentă, producție inteligentă. Mergând pe modelul proiectelor mari și ținând cont de faptul că, pe viitorul buget, Comisia Europeană nu mai trebuie să ne aprobe proiectele majore, am luat inițiativa unor proiecte mari, după modelul Laserului de la Măgurele, pe două componente: sănătate și tehnologie.

În ceea ce privește sănătatea, avem în vedere obținerea vaccinului tetravalent (cu patru tulpini) prin implementarea proiectului la Institutul Cantacuzino. Al doilea proiect este înființarea unui institut de cercetare pe medicină genetică, medicina viitorului.

Rep: Ce înseamnă mai exact medicina genetică?
Marcel Boloș: Tratamentele personalizate pe pacienți. Cu ajutorul medicinei genetice și a secționării ADN-ului – nu sunt specialist, dar am reținut această idee de bază – se poate stabili tipul de tratament la care răspunde pacientul.

Rep: Unde va fi realizat acest proiect?
Marcel Boloș: Nu am pornit în jurul centrului, ci în jurul specialiștilor. Prima dată am identificat specialiștii, ca să vedem dacă avem un astfel de potențial pe medicină genetică și încercăm să-i adunăm pe toți – mulți sunt plecați afară, alții sunt chiar în România. Va exista un centru, studiem amplasamentul să vedem dacă va fi posibil în București sau zona limitrofă – important e să aibă toate dotările necesare pentru a face față tuturor solicitărilor de analize medicale de la spitale și să poată rezolva cât mai multe cazuri. Discutăm de tratamente personalizate pe tip de suferință a pacientului, ceea ce va schimba foarte mult din perspectiva și impactul asupra sănătății.

Am gândit toate aceste proiecte mari pe cercetare urmărind trendurile la nivel internațional și încercând să mergem în pas cu lumea.

Avem și componenta de tehnologii două proiecte mari. Primul e pe inteligența artificială pentru zona de robotică, automatizări industriale și IT – principalele zone țintite. Institutul de Inteligență Artificială ar încerca să rezolve partea soft pentru partea de robotică, dar și partea hard.

Rep: Va fi un institut creat de la zero?
Marcel Boloș: Da. Eu cred că, dacă va prinde viață, va putea să contribuie la diferența de dezvoltare a României față de alte state membre. Nu e suficient să dezvoltăm în continuare numai proiecte de infrastructură și să nu ne gândim la viitorul nostru. Eu cred că aceste domenii de vârf vor putea face diferența.

Al patrulea proiect e Institutul pentru Tehnologiile Viitorului. E pe componenta de nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale și tehnologii de fabricație avansate pentru a putea oferi rezultate ale cercetării valorificate de mediul de business.

Am creat pârghia pentru ca mediul de afaceri să se dezvolte și să avem potențial de business pe aceste domenii: într-un loc se generează rezultatele cercetării și apoi preluăm aceste rezultate și le multiplicăm în producție.

Rep: În ce stadiu sunt aceste proiecte?
Marcel Boloș: Proiectele sunt deja fundamentate și le vom introduce în următoarele ședințe de guvern. Ele, fiind proiecte de interes național, trebuie să urmeze un curs al procedurilor legale. Le fundamentăm pentru a fi incluse în Programul operațional creștere inteligentă.

Rep: Ce valoare estimată are fiecare?
Marcel Boloș: În mediu am alocat un buget de 150 de milioane de euro fără TVA, noi având 8 miliarde de euro pentru cercetare – o sumă imensă. Am plecat de la acest spațiu bugetar, să rămână de pe urma noastră aceste proiecte care ar trebui să fie de folos pentru dezvoltarea pe viitor a României.

Rep: Deci finanțarea lor nu depinde de aprobarea Comisiei Europene?
Marcel Boloș: Spre avantajul nostru, proiectele majore se mai aprobă de Comisia Europeană, ca până acum. Deciziile de finanțare se aprobă la nivel național, de autoritățile naționale. E dreptul nostru ca stat membru să luăm aceste decizii – sigur, cu respectarea strategiei naționale de cercetare, cu respectarea drumurilor procedurale.

E nevoie ca în urma acestei alocări de 8 miliarde pentru cercetare să rămână proiecte care pot genera dezvoltare pe termen lung. Sau avem varianta să pulverizăm această sumă în sute de mici proiecte care se sting după câțiva ani de asigurare a sustenabilității și rezultatul rămâne invizibil al nivelul economiei naționale.

I-am spus și domnului premier că e practic șansa noastră ca, pe de o parte, să avem viziunea de infrastructură – care este o necesitate a României – dar trebuie ușor să ne îndreptăm și spre viitor. Or, acest lucru nu-l putem face doar prin proiectele de infrastructură, ci trebuie să urmărim ce se întâmplă la nivel european. Nu o să fim noi un hub de cercetare în Europa de Est, dar dacă reușim să sprijinim economia României prin aceste treceri treptate la sectoare cu valoare adîăugată mare – e un prim pas spre dezvoltarea pe termen lung.

Rep: Care e foaia de parcurs a celor patru proiecte?
Marcel Boloș: Includerea în Programul Operațional și preluarea programului prin decizia Comisiei Europene înseamnă că am făcut pasul spre finanțare. În luna martie sper să terminăm memorandumul pentru toate cele patru proiecte mari ca să fie aprobate ca proiecte strategice la nivel național. Apoi, înființarea lor – nu contează dacă vor fi institute, centre, trebuie să fim flexibili. Sper ca de anul viitor să începem elaborarea documentațiilor tehnico-economice.

Foarte importanți sunt cercetătorii. Este mai mult decât o deschidere pentru aceste domenii de mare viitor și am încredere că cercetătorii cu am avut primele discuții pe aceste teme sunt de talie internațională.

Rep: Ați discutat deja cu Dragoș Ciuparu, noul secretar de stat pentru Cercetare?
Marcel Boloș: Este un profesionist deosebit și chiar ieri l-am abordat, spunându-i de aceste patru mari proiecte. În timp se va întâmpla transferul acestor proiecte către ei (Departamentul de Cercetare – n.red.), noi avem sarcina asigurării finanțării și a gândirii mecanismelor financiare și instituționale, astfel încât să prindă contur aceste proiecte.

Noi am urmărit acest lucru când le-am fundamentat, am avut această gândire orientată spre viitor. Nu va fi suficient pentru România să-și dezvolte proiectele de infrastructură de transport dacă nu face ceva din perspectiva viitorului. Altfel vom rămâne o țară cu un specific pronunțat pe consum. Trebuie să depășim acest stadiu și să ne creăm potențial de business în zonele economice cu valoare adăugată mare, mai ales că resursa umană există. Dacă acest lucru reușește, peste 10 ani discutăm de o altă Românie.

Foto: Marcel Boloș (InquamPhotos / Ilona Andrei)

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

30 comentarii

  1. Institutul de AI, auzi tu :)))))))))
    Daca se face cum se face de obicei de autoritati o sa iti dea seama AI-ul de mizeri si o sa emigreze

    • Noi avem experiența in tot felul de studii, ale celor de la ANPC, Mediu, Sanepid, IRDO.
      Acum avem si AI. Ai bani sau nAI

  2. Inteligenta artificiala si tehnologiile viitorului la romani?! Institute?! Adica pregatim alte sinecuri?!

  3. Intentii bune, chiar foarte bune, dar cum stiu ca noi cu realizarea intentiilor avem probleme sint sceptic (bine, eu sint sceptic in general, pina ce realitatea nu-mi contrazice scepticismul, poate ca acum o sa mi-l contrazica).

    • Scepticismul este foarte sanatos. Mai ales atunci cand este combinat cu optimismul 🙂
      Asa functioneaza stiinta. Opusul (credulitatea combinata cu optimismul orb) este religia.

    • Hai ca o iesi ceva bun din asta!

      @Ioan – edgy teenager cu pareri bune despre sine neimpartasite?

    • Derian, ce misto este propria imaginatie, nu-i asa? …

    • @Ioan Cum sa nu, propria – nu a altuia. Da’ ce treaba are?

  4. Excelenta veste!
    Este un bun inceput. Un solid bun inceput.
    Si, de fapt ba da, trebuie sa devenim un hub de Cercetare. Romania trebuie sa scape de mentalitatea asta daunatoare de „Europa de Est”. In esenta, Romania este o tara Occidentala. Nu suntem de cultura slava, nici turcica, nici fino-ugrica, nici uralo-balcanica. Suntem Occidentali. Calea Romaniei este stiuta deja: Romanii au un talent enorm in Cercetare Stiintifica si Tehnologie (dar si in altele: Arta, Sport, Stiinte Juridice, Disciplinele Umaniste, etc) si Romania trebuie sa devina un hub de Stiinta, Tehnologie si Antreprenoriat, aici unde este Romania. Suntem aici sa sfintim acest loc unde este Romania. Clar?

    • Am inteles!
      Mai clar nici ca se putea!

    • @ Marcel Radulescu:
      🙂

    • Nu puteam sa scriu mai bine.
      Românii solicita reforme, în administrație, in politică, in economie și câte și mai câte. Doresc mereu schimbare. Ei nu realizează că mai întâi schimbarea, reforma, trebuie s-o facă cu ei înșiși.
      E ușor să critici, să negi munca unora și inițiativa lor. E comod, facil și reflectă caracterul lor.
      Mult mai greu este ca cetățeanul să contribuie la avansarea României.
      Soluția este simplă, implementarea unor instrumente manageriale de cuantificare a rezultatelor.
      Dacă vrem lucruri pozitive, trebuie să gândim pozitiv.

  5. Să-i dea și lui Constantinescu! Ce Institutul de Studii Levantine ce are?! Sau, de ce nu Institutului Revoluției? De să mai inventăm altele că rozătorilor consacrați ai banilor publici nu le mai ajung banii. Păi ce facem? Să mănânce și gura lor ceva!

  6. Buna echipa,
    Sunt titularul brevetului de inventie RO125239 – Instalatie hidrothnica pentru prevenirea si diminuarea inundatiilor si, reprezint compania Combinat-hy srl, CUI 14672036/04.06.2002, CAEN – 7112 Activitati de inginerie (…), cu 0,02 lei in Cont.
    Am participat de nenumarate ori pe Apeluri deschise insa fara succes pentru ca nu am avut cota de finantare obligatorie.
    Propunerea de proiect este estimata la 1 trilion=1.000.000.000.000 euro, ulterior omologarii se poate aplica la nivelurile local, national si global.
    Avantaje.
    Prevenirea inundatiilor/secetei si imbunatatirea diversitatii.
    Marirea puterii hidroelectrice utilizandu-se excesul debitului afluentilor mici este de 1.200 Mw, cat Portile de FIER I.
    Aplicare rapida si la exterior.
    Astept o adresa de e-mail pe care sa va comunic informatii de interes.
    Calde salutari.
    Tudor +40771506244

  7. FFF bine! trăiască RAREȘ BODGAN, cel mai șmecher liberal dintre cei ce au capitulat!

  8. Sa le populați cu securiști, milițieni, pompieri, paznici, spioni, marinari, scafandrii, procurori, mercenari, politruci, etc. …pentru succes asigurat!

  9. Domnule ministru ideea de a înființa aceste noi instituții reprezinta cea mai buna veste pentru România….investiții din fonduri europene pentru cercetarea romanesca in genetica, sănătate și hi -tech este vitala pentru dezvoltarea și viitorul Nostru și al copiilor noștri …..sper Sa se întâmple aceste lucruri

  10. Mai raman bani dupa ce alimentati cardurile sinecuristilor de la academia Ecaterinei Andonescu si ale celor de la Institutului de sinecuri levantine al tovarasului Constantinescu Emil ?

  11. Dumnezeule, opriti-l pe acest exaltat !
    Sa-i spuna cineva ca:
    1. Romania are expertiza aproape de zero pe domeniile amintite. Papagalul ala a vazut si el un program stiintific undeva, a citit si el un draft de strategie pe unde a mai vizitat, si acum inventeaza gaura la covrig, cu romani mai fraieri decit el. El crede ca AI, vaccinuri noi si nanotech se fac citind 2-3 articole din ce au facut altii, si batind din bocanci, la ordin.
    2. bai nene, nu mai bine faci un audit la Eli, sa vezi ce a produs in toti acesti ani de cind s-au pompat bani cu nemiluita ? Bani luati de la alte proiecte ‘mici’, cum le vede papagalul. Ca si Eli era mare mare gogoasa strategica..ce a produs ? Care e cel mai grozav articol sau aplicatie ? S-au descompus 2 g de deseuri radioactive intre timp ? Ca asta era vrajeala la prosti..Cine face puscare acolo, pt. banii deturnati si/sau irositi in van ? In afara de cladiri si poze pt. ambasade si presa..0 barat rezultate.
    3. ai nanotehnologii de cazi in limba la cele > 50 INCD-uri + mari universitati, care si ele au papat bani si proiecte europene fix pt. asta in ultimii 10 ani..numai in B. sint vreo 4..In CJ vreo 3…etc..etc..alea ce au produs ? Ca vorbim de aceeasi cercetatori, pe care acest gogosar de ministru vrea sa-i implice si acum. Deci daca aia sint destepti, de ce nu au produs pina acum ? Sau daca sint destepti si au produs, de ce sa mai facem al n-lea institut similar ? Si daca facem alt institut al lui peste, cu n mil. euro, cu alea ‘vechi’ ce facem ? In ele de ce s-a mai investit ?

    Deci asta e ‘stratgia’: dupa modelul Eli, sustragem bani de la aia ‘mici si prosti’ (echipe de 4-5-8 oameni), care nu stiu sa faca treaba, si-i dam cui stim noi, strategic, pe institute ce garantat vor fi falimentare (a se vedea mai sus de ce). asta inseamna 0 proiecte pt. cercetatori, INCD-uri si Univ., 0 dezvoltare laboratoare, 0 dezvoltare resursa umana – ce se facea pina acum cu proeuctele UEFISCDI. Sa priceapa ‘prostii’, asadar..vom fi o tara de ‘Eli si verii sai’, ca la prosti.

    • Hai mai cara-te, mai gogosare, sau si mai bine, ia-te de mana cu gogosarul coroiu, ca tot atata umbra faceti pamantului amandoi!

    • Din pacate cam asa este. Lipseste total o strategie credibila pentru a absorbi 8 miliarde in mod eficient. Eu cred ca totul se reduce la dezvoltarea resursei umane pentru cercetare. Evaluarea si finantarea conducatorilor de docorat, doctoranzilor si postdoctoranzilor, conform standardelor europene. Indicile h din https://scholar.google.com/ e de mare folos pentur transparenta. Visez la centre similare cu cele pe care le-am vazut in marile universitati din Europa, SUA si Japonia. Bursele de cercetare trebie sa fie suficent de mari pentru a atrage cei mai talentati tineri din tara si din strainatate, sa faca stagii la noi, in cele mai bune conditii de dotare si mobilitate. Nu putem deveni competitivi, decat daca vem conditii in cercetare, similare cu cele ocidentale.

  12. Oh, please! Tot mediocrii, incompetenții, si amantele lor idioate o sa pape fondurile, lăsând in urma lor un mare nimic.

    Cei care suntem deja specialiști in domeniile menționate, certificați de institute si universități de top internaționale, nu am fost contactați de acest domn.
    Domnule Bolos, ideile pe care le trâmbițezi cu atâta mândrie le-am discutat cu experti internaționali in mediul online si in mediul public cu mulți ani înainte ca ele sa fie asimilate de tine si consultanții tai, experti hoți de proprietate intelectuala.
    Noi deja avem companii de cercetare in domeniile respective, finanțate din putinele noastre economii, si ni se face scârbă de furtul de fonduri si furtul intelectual pe care il vedem constant.

    Voi trimite o sesizare către președintele Comisiei Europene sa aloce doar 1% din fondurile europene către institute corupte de stat care n-au avut nicio performanța pana acum in domeniile in care au consumat sute de milioane deja, si restul către companiile private oneste. Acolo este inovația si competenta, nu la dinozauri si corupți.
    Dovezile arată ca voi alocați banii si contractele unor mediocrii fără viziune si fără rezultate, si unor fraudsteri si escroci gen Cumpanasu! Pana si Vela s-a pozat alături de escroc. Rușine!

    Il voi contacta si pe președintele Parlamentului European sa completeze legislația în materia fondurilor europene cu noi măsuri si criterii aspre care sa elimine corupția cu fonduri europene care este in floare in România, astfel încât niciun corupt ajuns milionar din fonduri europene sa nu mai pupe nimic de-acum încolo!

    In ce privește fondurile bugetare care inca sunt alocate acestor corupți, populația este cea care trebuie sa iese in strada sa se revolte si sa solicite restituirea banilor de către hoțomani.

  13. Haideti sa-l raportam la OLAF pe escrocul si plagiatorul Cumpanasu, mâncător de fonduri europene si bugetare, si pe ceilalți ca el: https://ec.europa.eu/anti-fraud/olaf-and-you/report-fraud_en

    Falsificarea de documente si plagiatul sunt încălcări grave ale legislației care reglementează fondurile europene!
    Abaterile astea sunt suficiente ca sa-l marcheze pe el si pe cei ca el in Early Detection and Exclusion System (EDES) de n-o sa mai pupe niciodată fonduri europene.
    Numai dacă eliminam plagiatorii si corupții astia abonați la fonduri bugetare si fonduri europene, mai putem oferi o sansa reala antreprenorilor onesti si experților adevărați si performanți.

  14. In sfarsit propuneri de programe performante si pentru viitorul Romaniei!

  15. Felicitari. Cat mai multe realizari.

  16. Nu cred ca UE iti da un cec in alb de 8 milliarde de euro, sau cateva sute de milioane, cum lasa sa se inteleaga domnul acesta. Nu sunt cercetator de cariera (nu am accesat granturi federale/NIH), dar actestea sunt sume colosale. De exemplu, unde lucrez eu, o companie privata (Regeneron), evelaut la 5 miliarde $, si sistemul de sanatate unde lucrez (Geisinger), evaluat la alte cateva milarde, au primit un gratn NIH de numai 5.5 millions acum cativa ani pentru un proiect de colectare a cat mai multe mase de ADN, targetul e in jur de 200K. Nimeni, dar nimeni nu iti da bani in avans, doar pe niste idei, tot timpul tu trebuie sa ai ceva. Eu lucrez cu o echipa, nu ca si PI, pe Parkinson’s, si am inceut sa inteleg ce impact poate sa aibe asa ceva. Seful nostru pe cercetare de la Geisinger, are peste 49K citatii anuale in conectii cu genetica. Ce ar putea sa faca acest ministru, e sa caute pe toti romanii plecati pe dincolo (cu istoric solid as Principal Investigator), sa le asigure bugete de cel putin 1 – 2 miloane/an (un mizilic din ce sume se vehiculeaza), si in 5 ani cu ajutorul publicatiilor, universitatile respective, cu siguranta vor urca in clasament. Deocamdata cred ca e un fel farfurii zburatoare, marca PNL, din pacate. E drept, e randul la fabulatii.

  17. Nu cred ca UE iți da un cec in alb de 8 miliarde de euro, sau câteva sute de milioane, cum lasă sa se înțeleagă domnul acesta. Nu sunt cercetător de cariera (nu am accesat granturi federale/NIH), dar acestea sunt sume colosale. De exemplu, unde lucrez eu, o companie privata (Regeneron), evaluat la 5 miliarde $, si sistemul de sănătate unde lucrez (Geisinger), evaluat la alte câteva miliarde, au primit un grant NIH de numai 5.5 milion acum câțiva ani pentru un proiect de colectare a cat mai multe mase de ADN, ținta fiind in jur de 200K de pacienți. Nimeni, dar nimeni nu iți da bani in avans, doar pe niște idei. Tot timpul tu trebuie sa ai ceva înainte de pornire, sau cel puțin, niște proiecte foarte bune, dublate de prestigiul celor care accesează aceste fonduri. Eu lucrez cu o echipa, nu ca si PI, pe Parkinson’s, si am început sa înțeleg ce impact poate sa aibă așa ceva. Șeful nostru pe cercetare de la Geisinger, are peste 49K citații anuale in legătura cu genetica. Ce ar putea sa facă acest ministru, e sa caute pe toți romanii plecați pe dincolo (cu istoric solid ca si Principal Investigator), sa le asigure bugete de cel puțin 1 – 2 meloane $/an (un mizilic din ce sume se vehiculează), si poate așa va avea vreo șansa sa atragă ceva. Deocamdată cred ca e un fel de „farfurii zburătoare”, marca PNL, din păcate☹. E drept, e rândul lor la fabulații. Noi aprobam dublarea alocațiilor, dar a se înțelege numai când sunt bani pentru așa ceva.

  18. De aplaudat aceasta initiativa cu adevarat benefica pt Romania! Daca hotii si incompetentii nu sunt in stare sa faca 1km de autostrada in 5ani macar sa bage fonduri pentru cercetare si inovare si noi tehnologii. Romania chiar are nevoie de asa ceva (sunt cercetator de 20 de ani – Germania, UK, Elvetia, SUA, Japonia si in Romania), iar aceste proiecte chiar pot insemna un viitor deosebit pentru aceasta tara ca realizari si vizibilitate mondiala!

  19. Si daca ii iese?
    Daca nu face, de ce nu face, daca face vrea sa fure, nici cum nu-i bine pentru noi romanii optimisti din fire si increzatori in fortele noastre !!! Eu doar atata pot zice: mult succes , domnule ministru ! Sa fie intr-un ceas bun!