G4Media.ro

EXCLUSIV Ce negociază România în cadrul Pactului Ecologic European și de ce…

EXCLUSIV Ce negociază România în cadrul Pactului Ecologic European și de ce vrea investiții în proiecte cu gaz metan ca soluție tranzitorie. Proiectul care va schimba economiile UE așa cum le cunoaștem azi

Succesul sau eșecul așa numitului Green Deal propus de comisia von der Leyen sau Pactul Ecologic European depinde de finanțarea lui. Ca să atingă ținta zero emisii de carbon în 2050, Europa își propune să investească în economiile statelor membre circa 1000 de miliarde de euro. Va fi însă nevoie de o perioadă de tranzitie, altfel șocul asupra economiilor va fi mult prea mare. În consecință, Comisia Europeană propune un așa numit Mecanism pentru o tranziție echitabilă.

Pactul Ecologic European este tema la ordinea zilei la Strasbourg și Bruxelles. Cum se raportează însă România la una dintre cele mai importante teme, care va influența bugetul UE pe următorii zece ani și va schimba radical fața economiei? Care sunt obiectivele Bucureștiului și de ce România își dorește ca gazul metan să reprezinte o soluție de tranziție până la atingerea obiectivului zero emisii de carbon?

Mecanismul Comisiei, care va fi negociat cu Parlamentul European, se bazează pe trei piloni sau mai bine zis pe trei surse financiare care vor fi puse dispoziția statelor pentru a investi în economiile lor cu scopul de a le face cât mai ”verzi”.

  • 1. Primul pilon îl reprezintă Fondul pentru tranziție echitabilă. În acest fond ar urma să fie puse la dispoziția statelor membre 7, 5 miliarde de euro, granturi nerambursabile, deci nu credite. România speră că aceștia vor fi ”bani noi”, adică nu se vor lua bani de la coeziune sau agricultură pentru a alimenta acest fond, ci vor fi ”bani proaspeți”. Este extrem de important însă la ce vor fi folosiți acești bani. Dacă va fi un al doilea POSDRU, cu milioane de euro cheltuite pe programe de reconversie profesională, UE nu-și va atinge obiectivele din Grean Deal. ”Apelul meu este ca aceste fonduri să meargă în dezvoltare economică, în locuri de muncă”, a explicat pentru G4Media.ro europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan.
  • 2. Al doilea pilon pe care se sprijină mecanismul Comisiei este fostul plan Juncker. În fondul european pentru investiții strategice ar urma să fie disponibile circa 35-45 de miliarde de euro. Cu acești bani, statele membre vor cofinanța investiții în energie regenerabilă. Acești bani reprezintă însă credite, nu granturi. În cadrul acestui plan, România a dovedit ca de obicei o rată foarte proastă de absorbție, plasându-se pe locul 24 din 28 de state. România speră ca statele membre să nu fie obligate la confinanțare, ci să rămână la latitudinea lor dacă vor angaja propriile resurse în cofinanțarea proiectelor.
  • 3. Al treilea pilon îl reprezintă creditele de la Banca Europeană de Investiții (BEI) destinate proiectelor care nu au neaparat profitabilitate, dar sunt necesare pentru a crește eficiența energetică (de pildă, anveloparea locuințelor). Creditele BEI ar urma să se ridice la alte 40 – 45 de miliarde de euro.

Pentru România, unul dintre marile obiective este să convingă Comisia Europeană să accepte gazul ca soluție de tranziție către atingerea obiectivelor cuprinse în Green Deal. Altfel spus, să accepte utilizarea fondurilor europene pentru investiții în tehnologizarea centralelor care produc energie pe bază de cărbune sau petrol și adaptarea lor la gaz. Până acum, pe fostul buget al Uniunii (2014 – 2020), nu era permis ca fondurile europene să fie utilizate pentru a investi în tehnologia gazului metan.

Poziția oficială a României, consultată de G4Media.ro, este că gazul natural poate contribui la facilitarea tranziției către o economie de-carbonizată. Fără investiții în proiecte de gaz, România și alte state membre s-ar vedea în imposibilitatea respectării noilor ținte europene privind emisiile de carbon.

În cazul României, având în vedere existența unor regiuni mono-industriale și carbonifer intensive, sunt necesare fonduri semnificative pentru a susține costurile importante, în special cele sociale, care vor apărarea ca urmare a tranziției către o economie neutră climatic.

”Cu cât este recunoscut mai mult rolul gazului ca investiție de tranziție, cu atât mai bine pentru România. Acum se joacă un meci cu impact major pe următorii zece ani”, a explicat pentru G4Media.ro europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan.

Până la obiectivul 2050, există desigur un obiectiv intermediar care se negociază intens în aceste zile în Parlamentul European: reducerea cu 40% a emisiilor de carbon față de 1990, luat ca an de referință. Aici trebuie făcută o mică paranteză și precizat că România speră să coboare anul de referință în 1989.

România vrea ca anul de referință să fie 1987 sau 1988, când industria autohtonă era la capacități maxime de producție, prin urmare și poluarea era foarte mare, și nu la 1990, când industria poluantă și-a redus semnificativ activitatea prin închiderea multor fabrici.

”În România nu s-au făcut calcule în ce privește impactul financiar al implementării Green Deal, dar am început să solicit astfel de calcule. Noi ne încadrăm destul de bine pentru că am pierdut foarte multă industrie”, a declarat, la sfârșitul anului trecut, președintele Klaus Iohannis la o întâlnire informală cu jurnaliștii.

Reducerea emsiilor cu 40% până în 2030 încă se negociază intens în Parlamentul European. În prezent există deja majoritate pentru ridicarea procentului la 55% (verzii, susținuți de socialiști și de Renew Europe), în timp ce PPE susține ridicarea procentului doar la 50%.

Aceasta este una dintre mizele rezoluției în ce privește Green Deal, care ar urma să fie adoptată mâine, la Strasbourg, de plenul Parlamentului European.

Vezi aici integral draftul rezoluției

Corespondență de la Strasbourg

Sursa Foto: Pexels.com/ Romgaz

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

14 comentarii

  1. Obiectivul Bucureștiului ar trebui să iasă din pactul ecologic. Dacă poate. Este irosire de resurse, pe care i-ar putea folosi pentru o dezvoltare adevărată.

  2. Doamne ce bine-ar fi ca succesul unui astfel de proiect sa depinda numai de finantare!
    Dar acest lucru este wishful thinking. Isi fac politicienii de treaba ca sa aiba material proaspat (dar quasi-irelevant) de vandut alegatorilor.
    In realitate, tranzitia la dezvoltarea sustenabila implica in primul rand dezvoltari bottom-up, nu bla-bla-uri si gargara mentolata top-down. Este mult mai complexa, si cere multe mai multa experimentare, decat isi pot imagina (sau pot intelege) cei alesi in Parlamentul European (si chiar in Guvernele si Parlamentele Nationale). Acesti reprezentati alesi democratic pot avea rolul lor (si trebuie), dar ce fac ei acum este un fel de masturbare politica, in niciun caz nu este creere de solutii. In cel mai bun caz, sper ca macar asta – acest Green Deal – va genera discutii interesante in spatiul public (printre alte generatoare de discutii si proiecte utile). Dar solutiile nu vor veni de la ei (este fizic-matematic-tehnic-social-intelectual imposibil). Ei trebuie doar sa se asigure ca ajuta (in loc sa franeze) generarea solutiilor.

    • Domnul meu, totul incepe cu alocarea de FONDURI, preferabil incepand imediat, adica din urmatorul buget de 6 ani al UE (2021-2027)
      Odata banii alocati, fiecare stat isi va crea proiectele, la fel cum acum sunt accesati bani pentru autostrazi, sau pentru agricultura.
      Proiecte sunt usor de facut, problema e finantarea.
      Daca e sa actionam impotriva schimbarilor climatice, atunci sa o facem acum. Daca dureaza pana in 2050 pana ajungem la neutralitate in UE, asta inseamna ca pana atunci schimbarile climatice se vor irautati (presupunand ca si restul tarilor vor face pasi similari).
      Daca schimbarile climatice din 2050 vor fi drastice, e posibil ca tinta ulterioara e sa scadem emisiile mai mult, pana la pragul in care CO2 eliminat natural din atmosfera (fixat de plante sau de corali si plancton) sa depaseasca CO2 adaugat (cazul ideal). Oricum, si asta va dura zeci de ani.
      Concluzia finala e ca ceea ce avem acum ca clima e floare la ureche, situatia se va inrautati de la an la an iar noi nu vom apuca timpurile in care clima sa fie mai stabila ca acum. Asa ca enjoy while it last!

    • „Proiecte sunt usor de facut, problema e finantarea”.
      Tiberiu, imi pare rau – nu stii ce vorbesti. Total afon.

  3. Fără investiții în proiecte de gaz, România și alte state membre s-ar vedea în imposibilitatea respectării noilor ținte europene privind emisiile de carbon.
    Totusi, investitia eficienta se poate obtine si din energia hidroelectrica realizata din excesul debitelor afluentilor care nu vor mai produce pagube vietuitoarelor si materialelor la nivelurile: local, national, global si vor avea impact major pozitiv privind schimbarile climatice.
    Propunerea este estimata la 1 trilion=1.000.000.000.000 euro.
    Tudor Neda Cojocaru
    SC COMBINAT-HY SRL +40771706244

    • Singura capabila sa ne duca la aceste tinte e energia nucleara. Restul se cheama iluzii.

    • Potentialul hidroenergetic al Romaniei este exploatat si valorificat corespunzator. Microhidrocentralele nu sunt considerate alternativa eco deoarece distrug ecosisteme si au o contributie prea mica. Se poate lua in calcul modernizarea complexului Lotru-Ciunget pentru cresterea capacitatii de pompare si inmagazinare in scopul functionarii in tandem cu productia eoliana.

    • Mai este loc de hidrocentrale mari in Romania. Doar ca eficienta lor ar fi mai mica decat a celor actuale. Dar, daca costul energiei ar creste (si va creste), brusc ar putea deveni rentabile. Cu conditia sa avem finantare. Si daca banii de la UE vor veni (asa cum vin pentru autostrazi), trebuie sa nu scapam ocazia.
      Sunt sigur de asemenea ca energia nucleara poate fi dezvoltata mai mult.
      In plus fata de alte state, noi avem potential foarte mare si pentru energie geotermala (al treilea stat din UE ca potential). Sunt sigur ca o mare parte din emisiile de gaze de sera ar putea fi eliminate daca am utiliza aceasta resursa pentru incalzire, mai ales intracarpatic. Problema e costul mare al prospectiunilor si forajelor (din nou fondurile UE ar fi solutia). Totul combinat cu standarde de eficienta ridicate de impus cladirilor noi si anveloparii subventionate, si nu vad de ce Romania nu ar putea sa-si faca partea.

  4. Trebuie negocieri intense si calificate pentru acceptarea conditionalitatilor Romaniei in cadrul Pactului ecologic.Si mai trebuie un set de masuri legislative care sa fie urmarite si evaluate in fiecare etapa de un comitet interministerial in vederea reducerii progresive,pe etape ,a emisiilor de carbon.Va fi greu si dureros pentru activitatile economice care inca depind de petrol si carbune, dar daca acesta este obiectivul asumat al Uniunii Europene el se impune ca necesar si pentru Romania. Mai ales ca ofera oportunitatea unor scheme de finantare in baza unor proiecte ecologice care pot ajuta economia reala.

  5. Nu se mai termina cu deciziile acestea tipic socialiste care nu fac decat sa distrugă economii. Sunt solutii disperate luate din pix pentru a mai salva din această Uniune ce se mai poate salva.

  6. Bani suficienți si pentru furat. UE are plăcerea asta de a trăi pe datorie si de a da bani statelor pentru a le tine in Uniune. Altfel…ar pleca toti.

  7. da, și miile de platforme informatice care au schimbat România, prin pactul finanțărilor rambursabile și co-finanțate naționale și internaționale.
    la fel, totul a depins doar de finanțare.

  8. Va amintiti?!
    In 2014, Presedintele de atunci al Comisiei Europene, J C Junker lansa Planul de Investitii in UE cu un Buget urias: 315 Miliarde Euro!
    Cati Euro au ajuns in Romania din acel Plan?!
    Mai NIMIC!
    „Planul Juncker pentru investiții în UE: rezultate.
    Eurodeputații au dezbătut miercuri progresul planului de investiții în valoare de 315 miliarde de euro, care își dorește să mobilizeze investițiile publice și private și să ajute redresarea economiei. Acest plan este unul dintre cele mai ambițioase eforturi ale Comisiei lui Jean-Claude Juncker. Conform Comisiei, operațiunile sale au avut un început încurajator. Deputații europeni au avut opinii variate. ”
    https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/eu-affairs/20160606STO30646/planul-juncker-pentru-investitii-in-ue-rezultate

    In domenii strategice(Infrastructura, Sanatate!) NICI un proiect!
    https://www.caleaeuropeana.ro/romania-a-obtinut-finantari-in-valoare-de-708-milioane-de-euro-prin-fondul-european-pentru-investitii-strategice/

    Oamenii bine pregatiti capabili sa faca astfel proiecte NU prea mai gaesesti in Tara… zilele trecute a spus-o direct functionara de la Scoala din Ialomita vizitata de Minsitresa Eductiei: la intrebarea Ministresei daca „Fonduri europene ati accesat?”, raspunsul functionarei din 1986 la acea Primarie(!) a fost: „Trebuie oameni bine pregatiti, NU avem asa ceva”, desi angajatii primariei cu primarul analfabet in frunte au Salarii uriase!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.