EXCLUSIV Ce negociază România în cadrul Pactului Ecologic European și de ce vrea investiții în proiecte cu gaz metan ca soluție tranzitorie. Proiectul care va schimba economiile UE așa cum le cunoaștem azi

Succesul sau eșecul așa numitului Green Deal propus de comisia von der Leyen sau Pactul Ecologic European depinde de finanțarea lui. Ca să atingă ținta zero emisii de carbon în 2050, Europa își propune să investească în economiile statelor membre circa 1000 de miliarde de euro. Va fi însă nevoie de o perioadă de tranzitie, altfel șocul asupra economiilor va fi mult prea mare. În consecință, Comisia Europeană propune un așa numit Mecanism pentru o tranziție echitabilă.

Pactul Ecologic European este tema la ordinea zilei la Strasbourg și Bruxelles. Cum se raportează însă România la una dintre cele mai importante teme, care va influența bugetul UE pe următorii zece ani și va schimba radical fața economiei? Care sunt obiectivele Bucureștiului și de ce România își dorește ca gazul metan să reprezinte o soluție de tranziție până la atingerea obiectivului zero emisii de carbon?

Mecanismul Comisiei, care va fi negociat cu Parlamentul European, se bazează pe trei piloni sau mai bine zis pe trei surse financiare care vor fi puse dispoziția statelor pentru a investi în economiile lor cu scopul de a le face cât mai ”verzi”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

• 1. Primul pilon îl reprezintă Fondul pentru tranziție echitabilă. În acest fond ar urma să fie puse la dispoziția statelor membre 7, 5 miliarde de euro, granturi nerambursabile, deci nu credite. România speră că aceștia vor fi ”bani noi”, adică nu se vor lua bani de la coeziune sau agricultură pentru a alimenta acest fond, ci vor fi ”bani proaspeți”. Este extrem de important însă la ce vor fi folosiți acești bani. Dacă va fi un al doilea POSDRU, cu milioane de euro cheltuite pe programe de reconversie profesională, UE nu-și va atinge obiectivele din Grean Deal. ”Apelul meu este ca aceste fonduri să meargă în dezvoltare economică, în locuri de muncă”, a explicat pentru G4Media.ro europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan.
• 2. Al doilea pilon pe care se sprijină mecanismul Comisiei este fostul plan Juncker. În fondul european pentru investiții strategice ar urma să fie disponibile circa 35-45 de miliarde de euro. Cu acești bani, statele membre vor cofinanța investiții în energie regenerabilă. Acești bani reprezintă însă credite, nu granturi. În cadrul acestui plan, România a dovedit ca de obicei o rată foarte proastă de absorbție, plasându-se pe locul 24 din 28 de state. România speră ca statele membre să nu fie obligate la confinanțare, ci să rămână la latitudinea lor dacă vor angaja propriile resurse în cofinanțarea proiectelor.
• 3. Al treilea pilon îl reprezintă creditele de la Banca Europeană de Investiții (BEI) destinate proiectelor care nu au neaparat profitabilitate, dar sunt necesare pentru a crește eficiența energetică (de pildă, anveloparea locuințelor). Creditele BEI ar urma să se ridice la alte 40 – 45 de miliarde de euro.

Pentru România, unul dintre marile obiective este să convingă Comisia Europeană să accepte gazul ca soluție de tranziție către atingerea obiectivelor cuprinse în Green Deal. Altfel spus, să accepte utilizarea fondurilor europene pentru investiții în tehnologizarea centralelor care produc energie pe bază de cărbune sau petrol și adaptarea lor la gaz. Până acum, pe fostul buget al Uniunii (2014 – 2020), nu era permis ca fondurile europene să fie utilizate pentru a investi în tehnologia gazului metan.

Poziția oficială a României, consultată de G4Media.ro, este că gazul natural poate contribui la facilitarea tranziției către o economie de-carbonizată. Fără investiții în proiecte de gaz, România și alte state membre s-ar vedea în imposibilitatea respectării noilor ținte europene privind emisiile de carbon.

În cazul României, având în vedere existența unor regiuni mono-industriale și carbonifer intensive, sunt necesare fonduri semnificative pentru a susține costurile importante, în special cele sociale, care vor apărarea ca urmare a tranziției către o economie neutră climatic.

”Cu cât este recunoscut mai mult rolul gazului ca investiție de tranziție, cu atât mai bine pentru România. Acum se joacă un meci cu impact major pe următorii zece ani”, a explicat pentru G4Media.ro europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan.

Până la obiectivul 2050, există desigur un obiectiv intermediar care se negociază intens în aceste zile în Parlamentul European: reducerea cu 40% a emisiilor de carbon față de 1990, luat ca an de referință. Aici trebuie făcută o mică paranteză și precizat că România speră să coboare anul de referință în 1989.

România vrea ca anul de referință să fie 1987 sau 1988, când industria autohtonă era la capacități maxime de producție, prin urmare și poluarea era foarte mare, și nu la 1990, când industria poluantă și-a redus semnificativ activitatea prin închiderea multor fabrici.

”În România nu s-au făcut calcule în ce privește impactul financiar al implementării Green Deal, dar am început să solicit astfel de calcule. Noi ne încadrăm destul de bine pentru că am pierdut foarte multă industrie”, a declarat, la sfârșitul anului trecut, președintele Klaus Iohannis la o întâlnire informală cu jurnaliștii.

Reducerea emsiilor cu 40% până în 2030 încă se negociază intens în Parlamentul European. În prezent există deja majoritate pentru ridicarea procentului la 55% (verzii, susținuți de socialiști și de Renew Europe), în timp ce PPE susține ridicarea procentului doar la 50%.

Aceasta este una dintre mizele rezoluției în ce privește Green Deal, care ar urma să fie adoptată mâine, la Strasbourg, de plenul Parlamentului European.

Vezi aici integral draftul rezoluției

Corespondență de la Strasbourg

Sursa Foto: Pexels.com/ Romgaz