Europarlamentarul PMP, Eugen Tomac, în Parlamentul European: Asistăm la un mod stalinist de actiune prin care opozanții regimului Putin sunt eliminați. Rusia trebuie sanctionată

Europarlamentarul PMP, Eugen Tomac, a cerut, marți, în Parlamentul European sancționarea Rusiei după tentativa de otrăvire a liderului opoziției, Aleksei Navalnîi. Tomac susține că nu este vorba de un caz izolat, opozanții regimului Putin fiind eliminați. ”Sanctiunile trebuie să vizeze instituțiile si companiile care girează regimul Putin, acest regim poate fi oprit doar daca actionam acum, ferm și fără nicio concesie indiferent de consecințe”, a mai spus Tomac în PE.

Redăm mai jos integral intervenția europarlamentarului PMP:

”Cui serveste otrăvirea lui Navalny?

Nu mai este vorba de un caz izolat, ci asistăm la un mod stalinist de actiune prin care opozanții regimului Putin sunt eliminați. Mai mult, aceasta politica a agresivitatii nu se opreste la granite. Moscova practică si intelege doar limbajul puterii si in plan extern, sfidand orice principiu de drept international.

Ce putem face noi?

Să actionăm unitar și mai dur ca niciodată pentru a opri acest mod primitiv prin care democratia este lichidată de către Kremlin. Rusia trebuie sanctionată.

Rusia are obligația să accepte o ancheta internațională cat mai rapidă în cazul Navalny.

Sanctiunile trebuie să vizeze instituțiile si companiile care girează regimul Putin, acest regim poate fi oprit doar daca actionam acum, ferm și fără nicio concesie indiferent de consecințe. Aici vorbim de viață și valori care nu pot fi negociate cu nimeni niciunde.

Domnule Vicepresedinte Borell, aveti reponsabilitatea de a acționa ferm și categoric pentru a promova valorile europene in vecinatatea noastra! Politica externa incepe in vecinatate.”

Vezi aici intervenția în varianta VIDEO

Context

Navalnîi, un critic neobosit al preşedintelui rus Vladimir Putin şi un proeminent militant anti-corupţie, s-a îmbolnăvit în timpul unui zbor intern din Siberia pe 20 august şi a fost transportat în Germania pentru tratament, în comă indusă, două zile mai târziu.

Teste laboratoare separate din Germania, Franţa şi Suedia au ajuns la concluzia că el a fost otrăvit cu un agent neurotoxic din clasa Noviciok, iar liderii europeni au cerut o explicaţie din partea Kremlinului, care neagă orice implicare.

Presiunile internaționale pentru sancționarea Rusiei au luat amploare.

Liderii democrați și republicani din Comisia pentru Relații Internaționale a Camerei Reprezentanților, Eliot Engel si Michael McCaul i-au trimis o scrisoare președintelui Trump în care solicită efectuarea unei investigații în legătură cu acuzațiile de otrăvire a liderului opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi. Engel și McCaul arată că, în conformitate cu legislația americană, administrația trebuie să stabilească, în termen de 60 de zile, dacă o țară care este acuzată că a folosit arme chimice, violând astfel regulile internaționale. În cazul în care suspiciunile sunt susținute de dovezi, Statele Unite trebuie să impună sancțiuni.

Germania, care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE, a sporit  presiunea asupra Rusiei, ameninţând cu sancţiuni în lipsa unui răspuns în următoarele zile cu privire la aparenta otrăvire a principalului critic al Kremlinului, Aleksei Navalnîi.

„Stabilirea de ultimatumuri nu ajută pe nimeni, însă dacă în următoarele zile partea rusă nu contribuie la clarificarea celor întâmplate, atunci va trebui să discutăm despre un răspuns cu partenerii noştri„, a declarat pe 6 septembrie ministrul de externe german Heiko Maas cotidianului Bild.

Şeful diplomaţiei germane a adăugat că, în cazul în care se va decide impunerea de sancţiuni, ele vor trebui să fie ţintite şi nu a exclus cu totul un impact asupra proiectului gazoductului Nord Stream 2, care ar urma să lege Rusia de Germania prin Marea Baltică.

Berlinul şi alte ţări occidentale au cerut Moscovei în repetate rânduri să facă lumină în acest caz, însă ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat săptămâna aceasta că acuzaţiile de asasinat trebuie primite cu „o bună doză de scepticism” şi a cerut Berlinului să vină cu dovezi.