Home » Articole » Epava unei ambarcaţiuni antice, descoperită în golful din Alexandria / Nava era una de agrement, de tipul celei folosite de Cleopatra pentru a-i arăta lui Iulius Cezar curiozităţile Egiptului

Epava unei ambarcaţiuni antice, descoperită în golful din Alexandria / Nava era una de agrement, de tipul celei folosite de Cleopatra pentru a-i arăta lui Iulius Cezar curiozităţile Egiptului

4308
Epava unei ambarcaţiuni antice, descoperită în golful din Alexandria / Nava era una de agrement, de tipul celei folosite de Cleopatra pentru a-i arăta lui Iulius Cezar curiozităţile Egiptului
Sursa foto: Camelia.boban / CC BY-SA 3.0 / archaeologymag.com/
Ascultă articolul

Scafandrii arheologi au descoperit epava unei ambarcaţiuni de agrement cu o vechime de aproximativ 2.000 de ani în portul din Alexandria, capitala antică a Egiptului în perioada elenistică, a anunţat luni Institutul European de Arheologie Subacvatică (IEASM), citat de AFP, transmite Agerpres.

Carena acestei ambarcaţiuni, cu o lungime de peste 35 de metri şi o lăţime de aproximativ şapte metri, zăcea în adâncurile portului de pe insula regală Antirhodos, în prezent scufundată, potrivit unui comunicat al institutului cu sediul în Alexandria.

- articolul continuă mai jos -

„Desene în greacă, găsite pe grinda centrală a chilei, pot fi datate în prima jumătate a secolului I. Acest lucru întăreşte ipoteza potrivit căreia nava a fost construită în Alexandria”, într-o perioadă în care insula regală încă adăpostea un palat şi un templu dedicat zeiţei egiptene Isis, potrivit aceleiaşi surse.

Această ambarcaţiune, o „thalamegos”, „ar fi avut o cabină decorată luxos şi pare să fi fost propulsată exclusiv cu rame”, potrivit comunicatului.

Institutul menţionează că „cele mai faimoase dintre aceste barje de agrement au fost giganticele palate plutitoare ale Ptolemeilor”, o dinastie elenistică. Cleopatra a folosit una dintre acestea pentru a-i arăta lui Iulius Cezar curiozităţile Egiptului, în primăvara anului 47 î.Hr., notează instituţia.

Franck Goddio, directorul IEASM, a publicat recent un studiu detaliat despre insula regală şi marele său templu, pe baza excavaţiilor subacvatice efectuate de arheologi scafandri încă din anii 1990.

De-a lungul anilor, coloane, statui, monede şi alte comori scufundate de un cutremur au fost recuperate din adâncuri, iar unele sunt expuse în prezent la Muzeul Greco-Roman din Alexandria, care retrasează perioada antică fastuoasă a acestui mare port mediteranean.

Cercetările viitoare asupra carenei ambarcaţiunii „promit să fie o călătorie fascinantă în viaţa, religia, luxul şi plăcerile de care se bucurau pe căile navigabile ale Egiptului roman antic”, potrivit institutului.

Parţial scufundat în vremurile antice, oraşul Alexandria se numără printre zonele cele mai vulnerabile la schimbările climatice şi la creşterea nivelului apelor. Chiar şi în cel mai optimist scenariu elaborat de ONU, o treime din Alexandria va fi inundată sau nelocuibilă până în 2050.

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole