
Eforturile ţărilor europene de sporire a bugetelor pentru apărare, afectate de cheltuielile mari pentru plata pensiilor foștilor militari, potrivit unei analize Reuters
Ţările europene doresc să aloce mai mulţi bani pentru a se dota cu artilerie, rachete şi drone, dar planurile lor ambiţioase riscă să fie afectate de pensiile costisitoare ale foştilor militari, transmite Reuters într-o analiză, citată de Agerpres.
Susține G4Media. Click AICI pentru a redirecționa 3.5% din impozit - online, gratuit și simplu.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
Statele europene din NATO fac eforturi pentru a-şi spori cheltuielile militare pe fondul creşterii ameninţării ruse în apropierea flancului estic al Alianţei şi al incertitudinii legate de angajamentul pe termen lung al preşedintelui american Donald Trump faţă de securitatea europeană.
Însă pentru cel puţin 10 ţări membre NATO, ale căror cheltuieli militare au fost analizate de Reuters, pensiile reprezintă o parte considerabilă a bugetelor lor militare.
Deşi este vorba despre fonduri care teoretic ar putea fi redirecţionate către creşterea puterii de foc, unii experţi avertizează că orice tăieri ale beneficiilor generoase ale pensionarilor militari ar putea face mult mai dificilă recrutarea de personal în armată.
”O parte deloc nesemnificativă din ceea ce este acceptat ca cheltuieli pentru apărare nu livrează nicio capabilitate, nici trupe, nici altceva, ci este rezervată pensiilor”, a spus Camille Grand, fost asistent pentru investiţii în apărare al secretarului general al NATO.
În timp ce 23 din cele 32 de state membre NATO alocă în prezent cel puţin 2% din PIB pentru apărare (procent pe care preşedintele american Donald Trump doreşte să-l vadă crescut la 5%), faţă de numai şase ţări în 2021, regulile ce le permit guvernelor să includă cheltuielile pentru pensiile foştilor militari distorsionează această imagine.
NATO nu face publice cheltuielile individuale cu pensiile foştilor militari din ţările sale membre, dintre care 30 sunt state europene.
Totuşi, Reuters a compilat datele din 13 ţări NATO, printre care SUA, Canada şi 11 state europene. Astfel, în Belgia, Bulgaria şi Italia, aproape 20% din bugetele pentru apărare sunt folosite pentru a plăti pensiile foştilor militari, în timp ce Franţa nu este nici ea departe, cu 16%. În Germania, pensiile militare reprezintă 11,5% din cheltuielile de apărare.
Nivelul mediu al cheltuielilor pentru plata pensiilor militare în cele 13 ţări analizate a fost de 12% din bugetele pentru apărare. Opt din cele 11 ţări europene analizate atinseseră până anul trecut obiectivul alocării pentru apărare a cel puţin 2% din PIB. Dacă nu sunt incluse în calcul şi pensiile foştilor militari, atunci numărul ţărilor respective scade la cinci.
Belgia, Italia şi Spania s-au angajat să atingă în acest an obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, în condiţiile în care la Summitul NATO de la Haga, din 24-25 iunie, preşedintele Trump ar dori ca ţările membre să se angajeze că vor aloca cel puţin 5% din PIB pentru apărare.
”Dacă o mare parte din bani merge către salarii şi pensii, aceasta nu este o investiţie productivă”, a explicat Armin Steinbach, expert în cadrul grupului de reflecţie Bruegel.
Italia a raportat Naţiunilor Unite că a cheltuit 5,2 miliarde de euro pentru plata pensiilor militare în 2023, ceea ce reprezintă 18% din totalul bugetului pentru apărare.
De partea sa, Franţa, care are un deficit bugetar masiv, a reuşit să atingă pragul de 2% din PIB pentru apărare doar prin includerea pensiilor militare în acest calcul. Altfel, nivelul bugetului pentru apărare ar fi de numai 1,7% din PIB în acest an. În 2025, pensiile foştilor militari plătite în Franţa vor însuma 9,5 miliarde de euro.
În cazul Statelor Unite, dintre cele 72 de miliarde de dolari reprezentând fondul pentru pensii militare şi alte beneficii plătite anul trecut, doar 24 de miliarde de dolari au venit direct de la bugetul Departamentului Apărării, restul provenind din venituri din investiţii şi dintr-o subvenţie de la Trezoreria Statelor Unite.
Unele ţări europene, de exemplu Belgia, par pregătite să abordeze direct problema. Guvernul belgian intenţionează să crească gradual vârsta de pensionare a militarilor la 67 de ani. În prezent, aceasta este de 56 de ani.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.