G4Media.ro

Duplicitatea Germaniei. Jocurile duble ale Berlinului subminează unitatea Vestului în criza ucraineană

Duplicitatea Germaniei. Jocurile duble ale Berlinului subminează unitatea Vestului în criza ucraineană

Șeful Marinei germane, Kay-Achim Schönbach, a demisionat zilele trecute după ce declarațiile sale conform cărora preşedintele rus Vladimir Putin merită respect, iar Peninsula Crimeea nu va mai aparţine niciodată Ucrainei au provocat un val de furie în Kiev și în mai multe capitale occidentale. Acestea nu au fost însă singurele afirmații sau acțiuni venite din partea unor oficiali de la Berlin care au stârnit controverse și au ridicat semne de întrebare legate de hotărârea reală a Germaniei de a se alătura eforturilor occidentale ce vizează stoparea planurilor războinice ale țarului de la Kremlin.

Germania, pe contrasens

Acțiunile și afirmațiile cel puțin ciudate ale unor oficiali germani au fost numeroase în ultimele luni:

* Vinerea trecută, vice-amiralul Schönbach a declarat la o conferință în India: „Ceea ce (Putin) îşi doreşte cu adevărat este respect. Şi, Doamne, să acorzi cuiva respect are un cost redus, este chiar gratuit. Dacă aş fi întrebat, (aş spune că) este uşor să i se acorde respectul pe care îl cere cu adevărat şi pe care, probabil, îl merită.” De asemenea, el a descris ideea că Rusia a vrut să invadeze o parte a Ucrainei drept „o absurditate” și a afirmat că Peninsula Crimeea, ocupată și anexată de Rusia în 2014, „a dispărut și nu se va mai întoarce niciodată” la ucrainieni.

După doar o zi, în mijlocul furtunii create de afirmațiile sale, șeful marinei germane și-a dat demisia. Aceasta în condițiile în care serviciile de informații occidentale și ucrainiene au atras atenția, de câteva luni, că Moscova pregătește pentru următoarele perioadă o ofensivă împotriva Ucrainei cu până la 175.000 de militari.

Rusia a negat afirmațiile conform cărora intenționează să invadeze Ucraina. Liderul de la Kremlin a adresat însă Occidentului cereri despre care spune că privesc securitatea Rusiei, inclusiv ca Ucraina să fie oprită să adere la alianța militară de apărare NATO. De asemenea, el a insistat ca NATO să renunțe la exercițiile militare și să înceteze trimiterea de arme în Europa de Est, considerând acest lucru ca o amenințare directă la adresa securității Rusiei.

* Germania a refuzat să trimită arme la Kiev, oficialii de la Berlin invocând motive istorice și argumentând că nu vor să intensifice tensiunile. Presa germană a citat-o pe ministra germană a apărării, Christine Lambrecht, care a spus că trimiterea ajutorului militar pentru ucrainieni nu va ajuta la „dezamorsarea crizei.”

Acest lucru a provocat sâmbătă o contră diplomatică cu Kievul, ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, acuzând Berlinul că „îl încurajează” pe președintele rus: „Partenerii germani trebuie să oprească astfel de cuvinte și acțiuni pentru a submina unitatea și pentru a-l încuraja pe Vladimir Putin la un nou atac asupra Ucrainei.”

Refuzul controversat al germanilor a venit în contextul în care, de exemplu, Berlinul a exportat arme în valoare de aproape 10 miliarde de euro în 2021. Wall Street Journal a comentat pe marginea acestui subiect, spunând că „se pare că Ucraina este mai problematică decât Egiptul, principalul client al Berlinului anul trecut.”

Deşi Germania a invocat poziţia restrictivă privind exporturile de arme spre zone de conflict în trecut, analiştii spun că această regulă nu a fost aplicată constant.

„Au existat întotdeauna cazuri la limită, cum au fost războiul din Kosovo sau sprijinul pentru kurzi împotriva Statului Islamic în Siria,” a declarat Sabine Fischer, expertă în Rusia de la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate, citată de AP.

Prin comparație cu atitudinea Germaniei, Regatul Unit a început să aprovizioneze Ucraina cu arme antitanc, iar Canada a desfășurat un mic contingent de forțe speciale la Kiev. De asemenea, după luni de zile în care au fost reticienți, americanii au trimis două transporturi cu „ajutor letal” la Kiev, din pachetul de 200 de milioane de dolari anunțat de Administratia Biden. Nota discordantă a Germaniei în acest caz este semnificativă.

* Reticiențele Berlinului au făcut chiar ca transporturile britanice de arme către Ucraina să ocolească Germania. (sursa) Ministerul Apărării din Marea Britanie a minimizat acest lucru, confirmând că nu a cerut permisiunea de survol de la autoritățile germane, însă analiștii au evidențiiat ideea care a stat la baza deciziei britanicilor: Marea Britanie nu a cerut permisiunea pentru că asta ar fi forțat Germania să accepte sau să respingă cererea lor, iar Londra a considerat că noul guvern al cancelarului Olaf Scholz va fi astfel nevoit să ia o decizie dificilă.

* De asemenea, Germania a blocat livrarea armelor de proveniență germană din Estonia, aliată în NATO, către Ucraina. Oficialii germani au spus că impasul este rezultatul unei politici de lungă durată a Berlinului privind exporturile de arme – provenite fie direct din Germania, fie din state terțe – către regiunile tensionate.

În contextul în care social-democraţii cancelarului Scholz continuă moştenirea abordării din timpul Războiului Rece urmată de predecesorul său Willy Brandt, iar Verzii au o veche tradiţie a pacifismului, două dintre cele trei partide aflate la guvernare în Germania s-ar opune ideii de a oferi arme unei ţări din afara NATO aflată în conflict cu Rusia. Însă a permite Estoniei să ofere Ucrainei obuzierele D-30 de 122 mm, de concepţie sovietică, ar putea fi un compromis acceptabil, susțin multe voci de la Berlin.

„Evident, există moştenirea propriei militarizări a Germaniei în Europa în timpul celor două războaie mondiale care i-a făcut pe mulţi lideri germani să considere orice reacţie militară ca o soluţie de ultim resort,” a afirmat Rachel Ellehuusm, director adjunct al Programului pentru Europa, Rusia şi Euroasia al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale cu sediul la Washington.

„O astfel de atitudine poate avea efecte adverse, a spus ea. „Guvernul actual nu pare să înţeleagă faptul că a trimite arme defensive în Ucraina ar putea cu adevărat să descurajeze şi mai mult agresiunea Rusiei,” a declarat Ellehuusm.

* Guvernul cancelarului Scholz continuă să susțină caracterul exclusiv comercial al proiectului Nord Stream 2, o conductă de 1.230 de km ce va transporta gaz natural din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică, deși ultimele luni și săptămâni au dovedit că gazoductul este utilizat ca armă energetică de către Putin. Țarul de la Kremlin se folosește de el și de dependența Europei de resursele Rusiei pentru a-i șantaja pe europeni și a-și spori influența asupra bătrânului continent.

Comentatorii spun că este vorba de aceeași atitudine adoptată de fostul cancelar german, Angela Merkel, care, deși a recunoscut că vor exista consecințe negative pentru Ucraina odată cu finalizarea conductei, a vorbit mereu de NS 2 ca despre un proiect pur comercial, care va oferi o mai mare flexibilitate mixului european de putere. Experţii au considerat însă constant că această retorică este „naivă” și este contrară implicațiilor geostrategice ale gazoductului.

În opinia acestora, NS 2 – care este completat 100%, așteptând acum doar undă verde de la autoritățile energetice germane pentru a începe livrările de gaze – este o victorie geopolitică uriașă pentru Putin și îi oferă o nouă pârghie de exercitare a influenței în Europa.

În plus, ocolirea Ucrainei cu o conductă directă către Germania va ajuta Rusia să-și avanseze obiectivul de a-și izola și mai mult fostul său client de Europa de Vest, în condițiile în care Kievul avansează pe calea democrației si urmărește ruperea de Moscova. Ucraina a devenit astfel mai vulnerabilă la agresiunile Rusiei, lucru dovedit de actualele amenințări militare ale rușilor împotriva Kievului și de atitudinea războinică a lui Putin față de vecinul său din vest. Germania și SUA „au trădat” Ucraina, a scris vara trecută Kyiv Post după ce, la 21 iulie, Departamentul de Stat al SUA a semnat un acord cu Germania care permite finalizarea proiectului.

* Presiunile făcute de Berlin ca senatorii democrați de la Washington și Administrația Biden să respingă sancțiunile republicanilor împotriva NS 2. Republicanii conduși de senatorul Ted Cruz au încercat să impună sancțiuni împotriva NS 2 și a celor implicați în acest proiect, conștienți că Putin se folosește de conductă pentru a obține fidelitate politică (în acest caz a Germaniei) în schimbul furnizării de încălzire în timpul iernii. Republicanii – și până recent, o bună parte din democrați – se tem că țarul de la Kremlin va folosi NS 2 pentru a compensa livrările de gaze – și taxele de tranzit de miliarde de dolari – care circulă în prezent prin Ucraina.

Dar din cauza presiunii germane asupra Administrației Biden și a democraților din Senat, Putin și proiectul său de suflet au obținut o nouă victorie la Washington. În urmă cu câteva zile, majoritatea democraților a respins proiectul de lege al senatorului Cruz de reimpunere a sancțiunilor asupra conductei, refuzându-i cele 60 de voturi de care avea nevoie pentru a le trece. Votul final a fost de 55 în favoarea sancțiunilor și 44 împotrivă. (Democrații susțin că au pregătit la rândul lor un pachet de sancțiuni care, spre deosebire de proiectul republican, nu va produce o falie între Statele Unite și aliații lor, în special Germania).

„Germania a obținut o victorie majoră pe cheltuiala Statelor Unite. Având în vedere principiul de alianță al reciprocității, nu este clar ce a primit președintele Biden în schimb,” a scris Wall Street Journal pe marginea acestui vot. Mai mult, Der Spiegel a relatat chiar că cancelarul Scholz a refuzat o invitație a lui Biden de a-l vizita la Washington în aceste zile, motivând că are agenda plină. „Un lucru greu de înțeles,” au scris jurnaliștii germani, mai ales dacă se ia în considerare desfășurarea masivă de forțe ale Rusiei la granița cu Ucraina și semnele tot mai numeroase că ordinul de atac al lui Putin este iminent.

În acest context, comentatorii americani au reamintit că, în 2021, președintele Biden a făcut o prioritate din menajarea cancelarului Angela Merkel, ca contrapartidă pentru relația dificilă pe care această a avut-o cu Trump și în numele unității transatlantice. „Mișcarea a fost însă una dintre cele mai mari erori de calcul strategice ale lui Biden,” a afirmat publicația americană, care a notat că Merkel a fost înlocuită cu o coaliție condusă de social-democrați, care sunt și mai blânzi cu Rusia.

De exemplu, oficiali influenți ai SPD au spus că soarta conductei NS 2 nu ar trebui să fie legată de cea a Ucrainei, iar cancelarul Scholz a promis doar vag că „totul va trebui să fie discutat” după o eventuală invazie rusă a Ucrainei. Fundalul acestei situații este războiul Berlinului și Washingtonului legat de propria lor producție internă de energie, ceea ce îi face mai vulnerabili la șantajul rusesc.

Democrații – a căror inițiativă legislativă impune sancțiuni doar împotriva guvernului rus și a oficialilor militari, precum și a instituțiilor bancare dacă Moscova se angajează în ostilități împotriva Ucrainei – spun că sancțiunile împotriva NS 2 nu sunt necesare, deoarece Germania nu va opera conducta dacă Rusia invadează Ucraina. Dar Germania nu are aceeași opinie. Întrebat despre suspendarea NS 2, ministrul apărării din guvernul Scholz a răspuns: „Nu ar trebui să tragem (Nord Stream 2) în acest conflict.” Secretarul general al Partidului Social Democrat de guvernământ a admis și el că „totul în mine rezistă ideii ca conflictele să fie evocate doar pentru a îngropa un proiect controversat.” Iar Scholz a cerut „un nou început modificat” cu Putin.

* Germania a abandonat, de asemenea, obiectivul stabilit de NATO de a cheltui pentru apărare de 2% din Produsul Intern Brut, rezumându-se la doar 1.5% din PIB și a permis cercetările rusești în domeniul armelor chimice pe teritoriul său. O astfel de cercetare, afirmă experții, poate susține campaniile de asasinare la care a mai apelat Moscova, precum cea care l-a vizat pe liderul opoziției ruse Alexei Navalniî și cele împotriva foștilor agenți KGB, Serghei Skripal și Alexander Litvinenko. Cancelarul Scholz s-a angajat, de asemenea, să urmărească statutul de observator pentru Germania în Treaty on the Prohibition of Nuclear Weapons (Tratatul privind interzicerea armelor nucleare) și a promis doar vag să sprijine descurajarea nucleară vizată de NATO. Această concesie a fost urmărită de mult de către Putin.

Jocul dublu al Berlinului

Comentând pe marginea acestor evenimente, Wall Street Journal a afirmat că, în timp ce majoritatea aliaților occidentali acționează pentru a sprijini Kievul și a le da asigurari membrilor vulnerabili ai NATO, „Germania adoptă o abordare diferită, punând interesele rusești înaintea celor ale Occidentului.”

Atitudinea Berlinul „dezvăluie o realitate serioasă: în fața celor mai importante amenințări de securitate pentru America și pentru ordinea internațională democratică de după cel de-al Doilea Război Mondial – China și Rusia -, Germania nu mai este un aliat credibil. Pentru Germania, gazul ieftin, exporturile de mașini către China și menținerea calmului lui Putin par a fi mai importante decât solidaritatea democratică aliată.”

Aceste lucruri vor face ca soarta Ucrainei să atârne greu pe umerii Germaniei.

„Chiar și atunci când Germaniei pretinde că îi pasă de ordinea internațională democratică, lipsa ei de interes real devine rapid evidentă,” au scris comentatorii americani, referindu-se de exemplu și la modul în care Berlinul s-a poziționat față de guvernul de la Beijing. Cancelarul Scholz „pare hotărât să păstreze cu orice preț exporturile Germaniei către China, în valoare de 150 de miliarde de dolari pe an.” Acest lucru a fost demonstrat recent în cazul Lituaniei, care suferă efectele retribuțiilor comerciale chineze după ce a permis Taiwanului să-și deschidă o reprezentanță la Vilnius.

„Companiile germane, în loc să-și susțină vecinul democratic, avertizează Lituania să cedeze cererilor Chinei sau o să-și vadă investițiile germane suspendate. Această lipsă de solidaritate democratică provine de la Cancelaria Federală. Acesta este un domeniu în care se vorbește despre exporturile Volkswagen, iar genocidul uigurilor, distrugerea democrației din Hong Kong și imperialismul militar dispar,” au scris analiștii americani.

Atitudinea duplicitară a Germaniei este îngrijorătoare și din alt punct de vedere. Prin presiunile puse împotriva Vestului în criza ucraineană, Putin a reușit să adâncească diviziunile existente între democrațiile occidentale, între aliații NATO și, mai ales, între SUA și Germania. Solidaritatea occidentală și viitorul Uniunii Europene sunt afectate pe termen lung.

„De la anexarea Crimeei de către Rusia și invazia estului Ucrainei, Germania a fost cea mai mare putere occidentală care încearcă în mod constant să aibă o politică conciliatorie fată de regimul lui Putin. Natura în serie a acestei atitudini împăciutoare face să ne întrebăm dacă Germania – în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei – este o parte a problemei, mai degrabă decât o parte a soluției,” a scris Haaretz. De exemplu, scrie publicația, Berlinul nu a luat nicio măsură împotriva companiilor germane, precum Siemens sau MAN, care au furnizat echipamente hardware pentru Crimeea ocupată, încălcând sancțiunile occidentale.

„În mod ironic, făcând jocurile Kremlinului într-o o serie de probleme importante, Germania se împușcă singură în picior. Berlinul nu numai că își compromite reputația printre partenerii săi occidentali, dar subminează și imaginea internațională a UE ca putere globală. Spre satisfacția cleptocraților de la Kremlin, Berlinul întărește credința Moscovei că UE este nedemnă de respect,” a scris Haaretz.

În sfârșit, mai trebuie remarcat un lucru. Declarațiile controversate făcute de fostul șef al Marinei germane se încadrează în șirul lung de afirmații favorabile la adresa Rusiei făcute în ultimii ani de oficiali germani, precum și de alți membri ai elitei europene care au fost „capturați” de către Moscova. Atlantic Council a descris aceasta drept „cealaltă invazie a Rusiei,” una care include bancheri, avocați, lobbyiști și foști oficiali europeni. „În timp ce tancurile rusești se adună la granița cu Ucraina, interesele legate de regimul prădător al președintelui rus Vladimir Putin acumulează influență în capitalele de pe continent,” a scris organizația think tank.

Unul dintre aceștia este Gerhard Schroeder, fostul cancelar german, care este plătit cu șase sute de mii de dolari pe an pentru privilegiul de a fi directorul Consiliului de Administrație al Rosneft, cea mai puternică companie petrolieră de stat din Rusia. De asemenea, el este șeful CA al Nord Stream. Iar Schroder nu este singular printre foștii oficiali germani care lucrează pentru o companie controlată de Kremlin sau printre elitele din Germania care sunt pro-Moscova. Politico a vorbit despre acești Russlandversteher sau „Simpatizanți ai Rusiei” care, din interese strategice, politice sau pur si simplu personale, fac jocul Moscovei și al lui Putin, în detrimentul valorilor occidentale pe care ar trebui să le promoveze.

Concluzia. Luni seara, după videoconferința legată de criza ucraineană pe care a avut-o cu mai mulți lideri europeni – printre care şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz – președintele Biden a dat asigurări că există „unanimitate totală” între abordarea sa şi cea a aliaţilor săi europeni în ceea ce priveşte comasarea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina. Într-o postare pe Twitter ulterioră, ocupantul Biroului Oval a scris că liderii au discutat despre „eforturile comune pentru a descuraja o agresiune mai mare din partea Rusiei, cum ar fi pregătirile de a impune costuri economice dure Rusiei şi de a întări securitatea pe flancul estic” al NATO.

Cel puțin aparent așadar, unitatea SUA-UE-NATO este bătută-n cuie în ceea ce privește posibilul conflict Ucraina/Rusia. Ce este mai puțin clar este dacă Berlinul va continua să facă declarații și să întreprindă acțiuni care să submineze solidaritatea occidentală în actuala criză.

Biden sugerează mereu că Germania este unul dintre cei mai importanți aliați ai Americii. Având însă în vedere politicile Berlinului față de cei doi adversari principali ai SUA (Rusia și China), este greu de înțeles cum afirmația lui Biden poate rezista, a scris Wall Street Journal în articolul cu titlul: Este Germania un aliat american de încredere? Nein”

Surse: Wall Street Journal, BBC, Euronews, AP, Reuters, National Interest, New York Times, Haaretz, Atlantic Council, Politico / Foto: HANNIBAL HANSCHKE / POOL / AFP

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

37 comentarii

  1. nu se prinde nimeni ca, dupa helmuth kohl, cancelarii germaniei sunt agenti ai rusiei. si astia comanda politica UE

    • Nu mai e RFG-ul de altădată. Ei au fost cu Occidentul atât timp cât au avut interes să fie: În timpul Razboiului Rece să-i apere Anericanii de Uniunea Sovietică și reunificarea Germaniei după zidului Berlinului. După ce si-au văzut sacii în căruță, s-a terminat. Acum interesul lor e asigurarea necesarului de gaz cât mai ieftin, indiferent de unde vine acesta. Așa că au schimbat macazul în partea ailaltă. Oamenii îs „pragmatici”, ce vrei…

    • numai tik din radauti, cu istetimea-i cunoscuta, a reusit sa vada prin valul aruncat in fata occidentului.
      bravo, tik. te duce bila, bai baiatule.

  2. Putin e printre cei mai concreți și serioși președinți ai lumii. Întâi si-a făcut patrie si popor iar acum isi face istorie si viitor.

    • Ce pr,o,s,t ești!

    • Sigur poporul il iubeste. Daia mai are putin si ramane tara fara tineri (educati) 🙂

    • Putin este groparul Rusiei, daca intra in Ucraina.
      Oricum, vrea sa-si asigure o batranete linistita, cam cum i-a garantat-o el lui Yeltin. Doar ca ori nu are incredere in nimeni (de, apucaturi de KGB-ist), ori stie mai bine ca e asteptat la colt… si atunci inventezi dusmani din afara. Tipic comunist.

    • Anarhia si corupția au distrus regate si imperii darămite un stat mafiot precum Ucraina sau România. Dacă e nevoie, Putin va scrie istoria cu sânge.

    • Putin has started following you

    • Ia uite unde era bolsevicul, care sustine si Uniunea Schizofrenicilor din Romania!
      Bravo, tovarase, cu Stalin in suflet si cu limba in chi.lo.tii lui Putin. Felicitari, te propun in functia de presedinte USR, vei avea un mare viitor!

  3. Propaganda de razboi redactata altundeva.
    🙂

    • AndreiGazprom,
      Să își redeschidă Germania centralele nucleare și nu mai au nevoie de gaz. Să lase p.rostiile „verzilor”.

  4. Nu e nimic nou in comportamentul Germaniei. Atata doar ca, in momente de criza, astfel de comportamente se devoaleaza cu mai multa claritate.
    Nu degeaba interceptau americanii mobilul dnei ex-cancelar. Este evident ca lucrurile sunt stiute. Dar, miza e importanta si aliatii prefera sa nu accentueze fractura din interior.
    In mod cert, Germania, nu a manifestat niciodata un spirit de solidaritate internationala. Ar trebui izolati de comunitatea internationala democratica, dar interesele economice primeaza. Oare unde ar fi fost azi economia Germaniei, daca americanii n-ar fi pompat fonduri dupa WWII
    Despre rusinea si faptele odioase comise in secolul trecut, istoria nu-i va ierta niciodata! Acela, cu siguranta, nu a fost un comportament demn de fiinta umana!

    • Nu intamplator cancelarii Germaniei erau si sunt din fosta RDG.
      E naiv cine crede ca Rusia invingatoare in WWII lasa Germania sa isi faca de cap.

    • Asta cu „istoria nu îi va ierta niciodată” este foarte tare , pe nemți îi doare la vreo doi metri de coccis , ei își văd interesul și fac afaceri benefice cu Rusia , China , dar GHIORLĂITORII din colonia Românica o tot ard că a avea relații bune cu Rusia și China , nu este pe placul Înaltei Porți și a unchiului Sam .

  5. Daca va intrebati unde e calul troian in europa….priviti Germania si Croatia

    • Pai, Croatia este creatia Germaniei. Nemtii au bulversat o intreaga Europa, recunoscand Croatia, trimtand razboiul in balcani.

  6. Acu’ 84 ani Germania si Rusia s-au aliat si au pornit al doilea razboi mondial in Europa, acum se pare ca vor din nou acelasi lucru. Poate nemtii se gandesc ca vand mai multe arme daca porneste conflictul.

  7. Germania, nu fii c..va! Riști să te compromiți definitiv! Ai făcut atât rău lumii și nici măcar nu vrei sa te revanșezi?!?

  8. «ReticIent»? «ReticIente»?
    Reticent/reticenta! Poate mai dati si voi pe la scoala…

  9. Germania reprezinta normalitatea. Dai bani si primesti gaz – unde este santajul rusesc in cazul de fata? Terminati cu articolele propagandistice unde prezentati lucrurile firesti drept anormale.

    • Depinde cui dai banii.
      Germaniei ii place solidaritatea europeana cand ia deciziile. Cand balticii, Polonia, Romania, care sunt fripti cu rusii, spun sa le dea flit, nu mai e bine, nu?
      Cum naiba se face ca mereu cand e mai frig, se intampla ceva cu gazul rusesc?
      Cu rusii nu se pot face afaceri.

  10. Astia sunt cu rusii cum sunt unii intr-o relatie: extrem de toxica pentru amandoi si cu animozitati dar nu pot unul fara celalalt.

  11. Nimic nou. Se stia de mult treaba asta, acum se dem.onstreaza mai clar. Oricata propaganda se incearca pe deasupra sa dreaga busuiocu, situatia era evidenta.

    In contextul asta, ganditi-va si ca Germania are si alte initiative in deplina concordanta cu Rusia, pe care incearca sa le impuna intregii UE, cum ar fi eliminarea energiei nucleare, vaccinarea obligatorie, certificat de sclav. Asta in timp ce toti propagandistii din zona urla ca cei care sunt impotriva lu Ursu1a, a certificatului si vaccinarii obligatorii sunt platiti de Putin…

  12. Parcă Orbán era vinovatul de serviciu.

  13. Oare de ce nu ne mira… Acum incep sa apara slugoii Germaniei si Rusiei, precum presedintele croat care a declarat ca isi retrage toate trupele din NATO daca Rusia invadeaza Ucraina. Tot el spune ca Ucraina n-ar trebui niciodata sa adere la NATO.

    • Stați liniștiți, infractorii romani întorc primi armele in caz de conflict armat.

    • @Ion: tu, ca bolsevic declarat, asa ai facut? Asa vei face? Tuturel oare cine te-a „agatat” de sustii cu atata vehementa partea Rusiei?

  14. Cand am spus ca acest presedinte american ar trebui supus procedurii de impeachment dupa cateva luni de la castigarea mandatului, toti mi-au sarit in cap si au spus ca este de preferat in locul lui Trump. Astazi realizam ce decizii dezastruoase a luat acest om pentru SUA si aliatii ei. Prietenia lui cu Merkel a fost de neinteles, ceva uluitor, stiind cat de ipocrita poate fi Germania in astfel de crize, precum cea pe care o traversam acum.
    „Biden sugerează mereu că Germania este unul dintre cei mai importanți aliați ai Americii.” este o idee aparuta numai in capul lui Biden. Noi toti ceilalti stiam cine este Germania.

  15. De rusi stia toata lumea. Acum isi arata caracterul si natiunea germana.

    De la Bismark trecand prin Hitler si ajungand la Olaf acum, parerea asta ca est-europenii sunt cetateni de mana a 7-a nu a disparut. Iar problema nu este doar la conducatori. Daca neamtul de rand nu ar fi de acord cu atitudinea asta, conducatorii ar zbura imediat.

    Daca NATO ar fi fost condus de Germania, Romania si Bulgaria zburau din NATO inainte sa apuce sa ceara rusii asta oficial. Asta daca am fi fost acceptati vreodata.

  16. 1. Crimeea nu a apartinut niciodata Ucrainei, a fost data de Hrusciov ,,cadou” … Hrusciov fiind Ucranian
    2. Ucraina a luat prin pactul Ribentrob (german)- Molotov (rus) 4 cincimi din Maramuresul istoric si a dus o politica agresiva de rusificare-ucrainizare a acestei zone
    3. Ucraina a platit Romaniei daunele aduse de esuarea navei Rostok?
    4. Cu cine ne-am judecat la Haga ptr platforma continentala?
    5. Germania a fost dintotdeauna aliata traditionala a Rusiei.

  17. Deci sa nu mai luam dizal de la germanica?

  18. Dacă România era dependentă de gazul rusesc sa vezi ce ii mai spălam la fund pe ruși. Cam ipocrit articolul.

    • Nuuuuuuuuuuuu, doamne fereste. Cum sa fie dependenta de gazul rusesc… Noi avem rezervele noastre strategice, resursele noastre… AAAaaaaah, stai ca nu mai sunt ale noastre.. Nasol, in cazul acesta.

  19. Excelent articolul pentru ca scoate la lumina multe chestiuni foarte duplicitare din partea Germaniei.

    Sincer, si eu sunt de parere ca a livra arme nu detensioneaza situatia din Ucraina. De ce?
    Daca Rusia este hotarata sa atace, cateva arme antitanc in plus nu vor ajuta. Rusia tot va ataca.
    Cred ca este, de asemenea, OK ca in societati democratice sa fie diferenta de opinie vav de abordare!

    Singura speranta de rezolvare a acestui conflict este fie de detensionare pe cale diplomatica sau intr-adevar sanctiuni post factum.

    Celelalte comportamente duplicitare ale Germaniei nu sunt de inteles si de apreciat, intr-adevar.

  20. Niște jigodii au fost, niște jigodii rămân. Ne mai miram ca e Iohannus asa prost, ne-a trebuit Neamț noua. Un păcălici ordinar.