Discursul lui Merkel la Aachen, replică pentru discursul-programatic al lui Macron de la Sorbona: Cele patru priorități pentru Europa

Președintele Franței, Emmanuel Macron, vorbeşte mult despre Europa, în timp ce cancelarul federal a Germaniei, Angela Merkel, este mai puţin prolifică, dar, când o face, este interesant să o asculţi cu atenţie, scrie, în ediția online, săptămânalul francez „Le Point”, citat de Rador.

Cancelarul federal Angela Merkel nu a avut un început de mandat foarte ușor. Ea este conștientă că este înconjurată de două partide, CDU și SPD, care nu vor înceta să se delimiteze de politica sa, deși ambele părți fac parte din guvernul său de coaliție. Pe această cale îngustă pavată cu spini, cancelarul federal Angela Merkel a reuşit să-şi prezinte cele patru priorități pentru Europa în discursul, prea puțin dezbătut public, pe care l-a ţinut pe 10 mai la Aachen, Germania, în timpul ceremoniei în care i s-a acordat președintelui Emmanuel Macron Premiul Internațional „Carol” din Aachen, ce premiază personalitățile care promovează unitatea europeană. Într-un stil mai sobru, cancelarul federal german răspunde oarecum discursului-programatic al președintelui Emmanuel Macron, pe care acesta l-a ținut la Sorbona pe 26 septembrie 2017.

În opinia cancelarului federal, Europa trebuie mai întâi să dobândească mijloacele pentru a avea o cercetare științifică la nivel înalt dacă dorește să depășească Statele Unite și China. Apoi, ea trebuie să adopte o politică europeană privind azilul și migrația. Pe urmă să consolideze zona euro pentru a o transforma într-o zonă competitivă. În cele din urmă, Europa trebuie să vorbească pe o singură voce la nivel internațional și să fie capabilă să se poată apăra singură.

Cercetare: cu gândul la viitor

Ordinea priorităților – cercetarea, migrația, zona euro și apărarea comună (politica externă) – spune multe despre viziunea cancelarului federal Angelei Merkel. Ea pune viitorul în fața prezentului pentru că, în spiritul său, Europa este, mai presus de toate, o chestiune de viitor în comun. Ea nu ezită să citeze această apostrofă a papei Francisc: „Europa își va recâștiga speranța când se va deschide în viitor”. „Avem nevoie de un nou început în Europa”, clamează Angela Merkel.

Preocuparea ei este să nu iasă din această cursă spre viitor, punând Uniunea Europeană în prim-planul cercetării globale în domeniul tehnologiei și al inteligenței artificiale. Angela Merkel nu mai suportă ideea că noile mașini germane trebuie să fie echipate în Asia cu baterii electrice și, la americani, cu electronice încorporate. Pentru ca Europa să devină independentă, cancelara federală spune că trebuie făcut „un efort major european”.

Migrație: niciun călăreț singuratic

Referindu-se la migrație, ea îi răspunde direct președintelui SUA, Donald Trump, atunci când declară: „Știm că zidurile nu vor ajuta la rezolvarea problemei.”. Zidurile pot fi întotdeauna sărite. În opinia Angelei Merkel, cea mai bună protecție împotriva fluxurilor necontrolate de migranți constă în cooperarea cu regiunile de origine. În acest caz, Franța și Germania cooperează îndeaproape în Sahel (zona de tranziție de la deșertul Sahara la savană, situată în partea de nord a Africii) pentru a le oferi oamenilor de aici motive să trăiască, să înflorească, să dezvolte proiecte. Cu toate acestea, cancelarul federal își menține angajamentul față de principiul liberei circulații în Europa, cu condiția ca această libertate de circulație să fie guvernată de un sistem comun de azil și de frontierele externe consolidate. Niciun călăreț singuratic în acest domeniu. Această Europă trebuie să fie „solidară” în ochii săi. Nu se pune problema unei restrângeri în spatele frontierelor naționale, așa cum doreşte prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán.

Zona euro: împotriva viziunii iacobine a președintelui Macron

Consolidarea zonei euro este a treia prioritate a cancelarului federal Angela Merkel. Ea a început o consultare cu președintele Macron pentru a prezenta o foaie de parcurs comună în fața Consiliului European din 28 – 29 iunie. Nu a depășit măsura pe această temă. „Da, acestea sunt discuții dificile”, a recunoscut Angela Merkel din cauza „unor perspective culturale diferite”. Președintele Emmanuel Macron, ca un bun iacobin, solicită un sistem foarte integrat cu un ministru al zonei euro, care ar urma să coordoneze politicile economice ale zonei euro, care ar avea un buget propriu pentru a acoperi deficiențele de dezvoltare și care ar fi responsabil în faţa unui Parlament al zonei euro.

Cancelarul federal Angela Merkel nu poate subscrie unei astfel de abordări nici electoratul său, și nici propriul partid. Dar este perfect conștientă de faptul că zona euro nu poate rămâne ca acum. Ea se rezumă la ceea ce s-a convenit cu președintele François Hollande în 2012: finalizarea uniunii bancare (mai ales cu cea de-a doua plasă de siguranță a băncilor) și a uniunii piețelor de capital.

Politica externă: o singură voce

Cancelarul federal Angela Merkel s-a aventurat să evoce o Europă care să vorbească doar „cu o singură voce la nivel internațional”. Este o ruptură completă de atitudinea încă rezervată a Germaniei în această privință. „Să fim cinstiți, Europa este încă în fază incipientă în ceea ce privește politica externă comună”, recunoaște Angela Merkel, cu un fel de eufemism. Un exemplu recent: pe rând, la câteva zile distanță, președintele Emmanuel Macron și cancelarul federal Angela Merkel s-au dus în Statele Unite. Am asistat la scene de seducție reciprocă între președintele Macron și președintele Donald Trump, apoi am văzut un cancelarul federal primit cu mai multă răceală de către președintele SUA. Ce înseamnă asta? Ambii au încercat să-l convingă să respecte acordul nuclear iranian. În zadar…

Este posibilă o vizită comună a Franței și a Germaniei în Statele Unite în viitor? Ar fi fost deja un pas către această Europă unită pe care Angela Merkel a subliniat-o în discursul ei. Ea sugerează că NATO nu mai serveşte la nimic atunci când spune că nu trebuie să așteptăm ca Statele Unite să protejeze Europa. Dar cum rămâne cu scaunul ocupat de Franța în Consiliul de Securitate al ONU? Are o vocație de împărțit într-o zi cu Germania? Cum rămâne cu descurajarea nucleară franceză într-o Europă a apărării? Ar trebui să înlocuim umbrela nucleară americană cu o umbrelă nucleară franceză deasupra întregii Europe? Este probabil ca nici Merkel, nici Macron să nu mai fie la putere atunci când aceste probleme strategice vor ajunge pe masă, dacă asta se va întâmpla vreodată. Deoarece, deocamdată, Europa politică traversează o criză fără precedent de la Tratatul de la Roma. Nu doar două țări din Est – Ungaria și Polonia – se îndepărtează de valorile sale, dar Italia, una dintre țările fondatoare, se pregătește să numească un guvern populist, format inclusiv dintr-un partid care promovează, printre altele, o ieșire din zona euro. În acest moment nu se știe nimic despre abordarea sa europeană. Bruxelles-ul, Berlinul și Parisul își țin respirația…

(Sursa foto: Facebook / Angela Merkel)