Dezbaterea „Tinerii acționează împotriva știrilor false” a continuat la Cluj Napoca / Cine sunt autorii „Fake News” și cum combatem fenomenul

Publicația G4Media a continuat la Cluj Napoca seria dezbaterii „Tinerii acționează împotriva știrilor false”, în colaborare cu jurnaliștii de la Actual de Cluj, în cadrul secției de Jurnalism a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), de la Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca.

Peste 40 de persoane, în mare parte studenți de la specializarea Jurnalism, au participat la dezbaterea susținută de jurnalista Cosmina Fernoagă, invitat fiind și redactorul șef al publicației g4media, Cristian Pantazi. Discuția a fost co-moderată de lectorul universitar Oana Ometa, de la secția de Jurnalist a FSPAC – UBB Cluj Napoca.

În cadrul intervenției sale, Cristian Pantazi i-a îndrumat pe tineri să se implice activ în combaterea fenomenului știrilor false, arătând totodată cât de semnificativ este rolul lor social și puterea de a influența trenduri și opinii, în contrapondere cu acele grupuri de interese care planifică dezinformarea în scopuri proprii.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

De ce nu putem rămâne indiferenți în fața acestui fenomen, care implică nu doar rețelele sociale, ci și entități de presă, fie ele televiziuni sau publicații online? Pentru că dezinformările/știrile false au de regulă rolul de a manipula masele, de a crea confuzie în privința unor probleme, de a disimula sau de a abate atenția de la chestiuni pe care diverse entități/grupuri de interese vor să le țină ascunse, scopul final fiind de cele mai multe ori alterarea percepției publice și influențarea unor decizii administrativ-politice în direcții care nu coincid interesului public.

Participanții la dezbatere au contribuit cu exemple de știri false pe care le-au întâlnit în ultima perioadă, mai ales în contextul pandemiei de covid și a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, mulți dintre ei  interacționând pe marginea explicațiilor din materialul prezentat . Tinerii au putut afla informații despre apariția fenomenului fake-news în România, care s-a instaurat în țară imediat după Revoluție, o data cu apariția „presei libere”, când tendința pentru senzaționalism era dusă de multe ori la extrem, publicul având atracție pentru genul de informații nemaiîntâlnite. Treptat, fake-news-ul a căpătat cu totul alte valențe, fiind potențat și de influența pe care a căpătat-o online-ul și rețele sociale, precum și de faptul că instituțiile de presă au fost destructurate, iar presa scrisă a dispărut în mare parte. 

Tinerii au fost curioși să afle de ce nu există încă o reglementare în domeniul presei, astfel încât să se poată face diferența clară între cei care oferă conținut jurnalistic autentic și cei care se pretind jurnaliști fără a avea însă vreo experiență în această profesie.  Dincolo de explicațiile privind reglementările legislative care se discută în prezent la nivelul comunității europene pentru mass-media, un argument expus a fost acela că inclusiv jurnaliștii cu experiență pot cădea în păcatul „fake-news-ului”, fie în mod involuntar, fie deliberat sau constrânși de interesele pe care le reprezintă în calitatea de angajați ai unor trusturi/televiziuni care duc anumite politici editoriale de la care nu se pot abate.

În acest context, în discuție a fost adusă problema finanțărilor care asigură activitatea jurnalistică: cine finanțează publicațiile și televiziunile, cât de dezinteresați sau, dimpotrivă, implicați sunt finanțatorii în activitatea editorială a publicațiilor, televiziunilor și dacă sunt supuși jurnaliștii unei cenzuri, sub presiunea riscului pierderii locului de muncă. În același context, fondurile care vin de la partide politice sau instituții de stat către presă în ce măsură influențează activitatea jurnalistică?  Pot fi autori ai unor campanii de fake-news politicienii, în cursele alegerilor electorale? Sunt alte câteva probleme ridicate și discutate pe parcursul celor aproximativ 2 ore, în cadrul dezbaterii  “Tinerii acționează împotriva știrilor false”.

Ca punct teoretic, prezentarea a fost încheiată cu o serie de sfaturi legate de ceea ce putem face pentru depistarea știrile false, preluate dintr-un material al Parlamentului European. Mai precis au fost prezentați opt pași: Verificarea Conținutului; Verificarea Publicației; Verificarea Autorului; Verficarea Surselor; Verificarea Imaginilor; Analiza Propriei Reacții; A nu se distribui o informație care trezește cea mai mică îndoială; Dezvăluirea știrilor false/a conținutului fake. 

Proiectul „Tinerii acționează împotriva știrilor false” este derulat de publicația g4media.ro, cu susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos și în parteneriat cu Actual de Cluj.