Deputaţii au respins cu cvasi-unanimitate proiectele lui Șoșoacă privind anexarea unor teritorii din Ucraina și unirea cu Republica Moldova. Proiectele revizioniste sunt convergente cu propaganda Rusiei

Camera Deputaților a respins miercuri două proiecte revizioniste iniţiate de senatoarea Diana Şoşoacă privind unirea României cu Republica Moldova, respectiv pentru anexarea de către România a unor teritorii din Ucraina, transmite Agerpres.

Șoșoacă, senatoare ex-AUR care își face un titlu de glorie din a susține dechis Rusia, a depus două proiecte care sunt convergente cu liniile propagandei oficiale de la Kremlin. Astfel, autoritățile de la Moscova încearcă constant să arate că România e un stat revizionist care ar vrea să anexeze Republica Moldova și părți din Ucraina, poziție respinsă clar de puterea politică de la București. Kremlinul lansează aceste teorii false pentru a submina poziția României în relație cu Chișinăul și Kievul.

Reamintim că Șoșoacă a proferat amenințări publice la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, aflat marți în vizită în România.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere pentru ambele proiecte ale lui Șoșoacă.

În cazul primului proiect, deputaţii comisiei au argumentat că Guvernul României a recunoscut independenţa Republicii Moldova la data proclamării acesteia, respectiv 27 august 1991, iar prin Declaraţia din 28 august 1991, Camerele reunite ale Parlamentului României „au luat act cu deosebită satisfacţie de hotărârea istorică a Parlamentului de la Chişinău, din ziua de 27 august 1991, prin care a proclamat independenţa Republicii Moldova”. Acesta a fost respins cu 213 voturi. Un vot a fost pentru susţinerea proiectului, 11 deputaţi s-au abţinut, iar unul nu a votat.

„Adoptarea unei legi prin care s-ar stipula că „Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova” ar contraveni flagrant obligaţiilor de a respecta suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, care revin României în baza normelor imperative consacrate prin Carta ONU. În plus, prin Actul Final de la Helsinki (1975), România, alături de celelalte state semnatare, s-a angajat să respecte inviolabilitatea frontierelor din Europa şi să se abţină de la orice atentat împotriva acestor frontiere. De asemenea, menţionăm că, drept prioritate de prim rang a politicii externe a României, ţara noastră susţine activ eforturile privind integrarea europeană a Republicii Moldova, în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, se arată, între altele, în raport.

În cazul celui de-al doilea proiect, comisia de specialitate a apreciat că anexarea unor teritorii constituie o încălcare a dreptului internaţional, contravenind flagrant normelor imperative privind suveranitatea statelor şi respectarea integrităţii teritoriale a statelor, consacrate prin Carta ONU.

„În plus, prin Actul Final de la Helsinki (1975), România, alături de celelalte state semnatare, s-a angajat să respecte inviolabilitatea frontierelor din Europa şi să se abţină de la orice atentat împotriva acestor frontiere. Obligaţia respectării frontierei româno-ucrainene a fost confirmată, în plan bilateral, nu doar prin Tratatul cu privire la relaţiile de bună-vecinătate dintre România şi Ucraina, ci şi prin Tratatul între România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră (Cernăuţi 17 iunie 2003)”, se motivează în raport.

Proiectul a fost respins cu 233 de voturi, un vot fiind în favoarea acestuia, două abţineri, iar doi deputaţi nu au votat.

Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată în cazul ambelor proiecte de lege.