Decizie cu efecte letale pentru marile dosare. Curtea Constituțională aruncă în aer mandatele pe siguranță națională prin care erau descoperite fapte de corupție

Curtea Constituțională a motivat decizia prin care a declarat că sintagma – „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” din articolul 3 alineatul f al legii 51/1991 privind securitatea naţională – este neconformă cu legea fundamentală. Este o motivare care ar putea avea efecte devastatoare în dosarele de corupție unde sunt probe culese de SRI în baza mandatelor de siguranță națională (MSN). Curtea a statuat cu majoritate de voturi că infracțiunile de corupție nu reprezintă amenințări la securitatea națională. Doar judecătoarea Livia Doina Stanciu, fostă șefă a Curții Supreme de Justiție, s-a opus și a fost de altă părere.

• ”Săvârșirea unor infracțiuni determinate, precum cele de corupție, nu vor putea fi calificate drept o amenințare la adresa securității naționale, chiar dacă faptele aduc atingere gravă anumitor drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor români. Aceasta deoarece, deși unele infracțiuni sunt de natură să aducă atingere gravă anumitor drepturi și libertăți fundamentale fiind în interesul general sancționarea acestor fapte, acestea nu au amploarea necesară calificării lor ca amenințări la adresa securității naționale. Pe de altă parte, săvârșirea unor fapte îndreptate împotriva unui grup, spre exemplu săvârșirea infracțiunilor de genocid sau infracțiuni contra umanității, se pot constitui în amenințări la adresa securității naționale”, arată Curtea în motivarea opiniei majoritare, care este obligatorie.

Aceasta înseamnă că inculpații pentru corupție, în ale căror dosare sunt probe culese de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN), vor putea ataca probatoriile în instanță, invocând motivarea CCR, a explicat pentru G4media.ro, avocata Elenina Nicuț.

Dragnea și cu Tăriceanu au probe în dosarele lor culese pe MSN

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Un exemplu îl reprezintă dosarele Tel Drum, în care este vizat și liderul PSD, Liviu Dragnea. Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, dosarele conţin şi interceptări făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională, pe securitate economică. De pildă, această interceptare făcută de SRI pe MSN la data de 15 martie 2017, aflată în primul dosar Tel Drum, trimis deja la instanţă.

”Ion Florian: Alo!
Neda Florea: Ce faci, Fănică? Pe unde eşti?

Ion Florian: Aştept să iasă soarele.
Neda Florea: He, he, eşti în Turnu?

Ion Florian: Da.
Neda Florea: Vino, vino un pic până aicea la şefu’.

Ion Florian: La barieră?
Neda Florea: Nu mă… la noi la birou, la şef… la Petre.

Ion Florian: Păi, nu ştiu unde, da, aici la Turnu.
Neda Florea: La birou, mă!
Neda Florea: Alo!

Ion Florian: Da, vă aud, da’ nu ştiu unde… La Liţa?
Neda Florea: Nu mă, aici la Alexandria, mă.

Ion Florian: A, păi sunt la Turnu. Atunci, vin într-o juma’ de oră.
Neda Florea: Aşa, de, da.

Ion Florian: Da, da. Bine. Să trăiţi!
Neda Florea: Bine, bine, bine.”

Potrivit aceloraşi surse, „la barieră”, în Turnu, este fosta vilă de protocol a PCR care a aparţinut companiei Tel Drum, dar era folosită de fiul lui Liviu Dragnea, Valentin. Pe 9 ianuarie, cu 8 zile înainte ca DNA să pună compania Tel Drum sub acuzare, bunurile firmei să fie puse sub sechestru, iar compania să-şi ceară insolvenţa, Tel Drum a vândut vila şi terenul de 4 ha de lângă lui Valentin Dragnea, potrivit riseproject.ro

https://www.riseproject.ro/dragnea-cu-banii-in-retragere/

Aceleaşi surse judiciare spun că şi dosarul mare Tel Drum, în care liderul PSD a fost pus sub acuzare pentru 5 infracţiuni, abundă de interceptări obţinute de SRI pe MSN. Un alt exemplu este dosarul în care președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu este judecat pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului. Dosarul este desprins din cazul ferma Băneasa privindu-i pe Dan Andronic, Remus Truică, Paul al României şi miliardarul israelian Benny Steinmetz, unul dintre investitorii de la Roşia Montana, dosar care conține multe  asemenea  probe obţinute de SRI pe MSN.

Așadar, prin motivarea de azi, CCR a afectat și pilonul MSN al binomului SRI-DNA. În februarie 2016, CCR a retezat primul pilon, cel al mandatelor de supraveghere tehnică, MST. CCR a decis atunci că SRI nu mai poate ajuta procurorii să pună în aplicare mandatele de supraveghere tehnică (MST), adică mandatele obișnuite. Adică, CCR a decis ca SRI să nu mai facă interceptări și filaje pentru Parchete, ci acestea trebuie să și le facă singure sau cu poliția. Prin decizia de acum 2 ani, CCR nu a afectat însă pilonul MSN al binomului. În continuare, a rămas prevederea ca SRI să trimită la parchete probele culese pe baza mandatelor de siguranță națională. Adică, dacă SRI asculta niște suspecți de terorism pe MSN și afla cu această ocazie că aceștia puneau la cale și infracțiuni de corupție sau evaziune fiscală, ofițerii erau obligați să trimită probele la parchete. Decizia de acum însă aruncă în aer și pilonul MSN, cu consecințe care rămân a fi cuantificate ulterior.

Motivarea CCR de azi aruncă la coș și strategia de apărare a țării care califică corupția drept vulnerabilitate la adresa securității naționale.

O altă bombă din motivarea CCR: Avocata Elenina Nicuț a atras atenția și asupra faptului că CCR spune în motivare că probele culese de SRI pe MSN pot fi probe pentru Justiție numai dacă se coroborează prevederile legii privind securitatea națională nr. 51/1991 cu articolul 139 alineatul 3 din Codul de procedură penală: ”Dispozițiile legii privind securitatea națională nu conferă calitatea de probă/mijloc de probă datelor și informațiilor rezultate din activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, autorizate potrivit legii 51/1991. Doar dispozițiile articolului 139 alin. 3 din Codul de procedură penală ar putea conferi calitatea de mijloc de probă înregistrărilor rezultate din activități specifice culegerii de informații”. Or, atrage atenția avocata, în proiectul lui Florin Iordache de modificare a Codului de procedură penală, articolul 139 alineatul 3 se abrogă! Acest lucru ar demonstra, susține avocata, faptul că judecătorii CCR și parlamentarii Puterii lucrează coordonat pentru dinamitarea legislației penale.