De ce a fost arestat şeful ARR, stăpânul cutiilor de pantofi: „Există riscul obstrucționării justiţiei și de continuare a activităţii infracţionale, prin interpuși” DOCUMENT

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Tribunalul Cluj și-a motivat decizia de arestare preventivă a lui Cristian Anton, directorul Autorității Rutiere Române, cel care este acuzat de fraudarea a numeroase examene de obținere a permiselor auto, iar la percheziții i-au fost găsiți 500.000 de euro ascunși în cutii de pantofi.

• UPDATE: Curtea de Apel Cluj a respins, marți, contestația lui Cristian Anton, astfel că acesta rămâne în arest preventiv.

Judecătorul a trecut mai întâi în revistă cele patru criterii fundamentale în baza cărora CEDO consideră că arestarea preventivă este o măsură necesară și proporțională: riscul ca acuzatul să se sustragă anchetei, să împiedice înfăptuirea Justiției, să comită noi infracțiuni și să tulbure liniștea publică.

Apoi detaliază: „În concret, se apreciează că există riscul împiedicării aplicării justiţiei, măsura fiind necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, în condiţiile în care în cauză urmează a fi audiaţi martori, existând totodată şi riscul real de continuare a activităţii infracţionale, prin intermediul altor persoane, raportat la modalitatea extrem de ingenioasă «patentată» de-a lungul timpului pentru fraudarea examenelor”, se arată în motivare.

Judecătorul continuă: „Modalitatea în care ar fi fost comise infracțiunile evidențiază un grad ridicat de organizare și premeditare, reflectând complexitatea unei veritabile rețele infracționale și măsurile luate pentru a evita descoperirea de către autorități, precum şi intenţia de a se continua această activitate în alte locaţii”.

De asemenea, judecătorul explică de ce nu poate, în cazul acesta, să aplică măsuri restrictive mai blânde, precum arestul la domiciliu sau controlul judiciar:

„Referitor la măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, trebuie menționat că acestea se bazează, în mare măsură, pe respectarea de către inculpați a unor reguli impuse. În speță, pretinsele circumstanțe reale de săvârşire sunt de natură a limita drastic încrederea judecătorului că, în cadrul unor măsuri mai blânde, chiar sub anumite garanții procesuale, aceștia se vor conforma în mod real obligațiilor corelative.

Nu poate fi omis nici faptul că interdicțiile ce pot fi impuse inculpaților apar ca ineficiente, în condițiile în care controlul efectuat de organele de poliție nu este unul permanent, iar posibilitatea de a lua legătura cu alte persoane în scopul îngreunării desfăşurării anchetei penale este ridicat.

Din faptul că atât arestarea preventivă, cât și arestul la domiciliu sunt măsuri preventive privative de libertate, nu se poate deduce că singura diferență dintre acestea constă în locul de executare a măsurii, fie într-un centru de arest preventiv, fie la domiciliul persoanei vizate. Cele două măsuri diferă semnificativ în ceea ce privește nivelul și întinderea supravegherii. Astfel, arestarea preventivă implică o supraveghere continuă și directă, asigurată de personalul specializat al autorităților, într-un spațiu securizat.

Aceasta reduce aproape complet posibilitatea inculpaților de a comunica neautorizat cu alte persoane, de a influența martori sau de a se implica în activități care ar putea afecta buna desfășurare a procesului penal. În schimb, arestul la domiciliu, deși presupune o anumită restrângere a libertății de mișcare, este mai permisiv. Supravegherea este, de regulă, realizată prin mijloace tehnice, cum ar fi brățările electronice, sau prin controale periodice efectuate de poliție, metode care pot fi ocolite sau care pot fi insuficiente în prevenirea contactelor neautorizate”.

Prin urmare, Tribunalul Cluj a dispus arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a lui Cristian Anton și a patronului unei firme de examinări auto care îi era principal complice.

Documentul poate fi accessat aici: înch.nr.953- dos.1646

Potrivit comunicatului DNA, „În luna decembrie 2025, inculpatul Anton Cristian, în calitate de director general al Autorității Rutiere Române (A.R.R.), ar fi constituit un grup infracțional organizat, împreună cu inculpatul R.B.A., administrator al unei societăți comerciale și suspectul D.D.R.I., deținător al unui centru de pregătire profesională, în scopul săvârșirii unor infracțiuni de corupție, urmărind o acțiune concertată prin care, contra unor sume de bani primite ca mită, să permită fraudarea examenelor teoretice pentru obținerea atestatelor/certificatelor de pregătire profesională, desfășurate în cadrul A.R.R. (atât proba la calculator cât și proba scrisă). Ca lider al grupului, inculpatul Anton Cristian ar fi avut următoarele atribuții:

– ar fi coordonat și ar fi gestionat activitatea de fraudare a examenelor teoretice și a probei la calculator, ar fi ținut legătura cu R.B.A. și D.D.R.I. și ar fi primit de la aceștia listele cu candidații care au remis sume de bani pentru fraudarea examenului, dar și parte din sumele de bani colectate de aceștia de la candidați, i-ar fi desemnat pe ceilalți membri ai comisiilor de examinare din locațiile alese de acesta conform propriilor interese, ar fi dirijat activitatea grupului, astfel încât să se evite deconspirarea, ar fi decis conform propriilor interese când este sau nu este parte în comisia de examinare, i-ar fi îndrumat pe R.B.A. și D.D.R.I. spre locațiile unde sunt comisii controlate de el, ar fi ținut evidența sumelor de bani primite cu titlu de mită, ar fi decis modalitatea și locația în care să i se remită sumele de bani colectate cu titlu de mită;

– în calitate de examinator, ar fi permis fraudarea examenului teoretic prin acceptarea ca anumite persoane desemnate de R.B.A. și/sau D.D.R.I. să rezolve proba la calculator în locul candidaților, și prin înmânarea, odată cu foile de examen, a unei alte foi cu răspunsurile corecte la proba scrisă, candidaților care au remis sume de bani;

– în calitate de director general al A.R.R., ar fi desemnat persoane agreate în comisiile de examinare din locațiile unde există mediul propice fraudării examenelor respective”.