Curtea Constituţională a României analizează în 4 mai sesizarea USR privind legea care permite construcția de hidrocentreale mici în arii protejate

Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să discute pe 4 mai sesizarea USR în legătură cu legea care permite construcţia de hidrocentrale mici în ariile protejate, relatează Agerpres.

Uniunea Salvaţi România a anunţat marţi că a sesizat Curtea Constituţională pe legea „care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate”.

„USR a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu această lege extrem de nocivă care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate. Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. E ca şi cum ţi-ai tăia o mână şi ai arunca-o din balon ca să mai scapi de balast. Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a creşte producţia de energie cu 0,4%. Distrugem ariile naturale protejate pentru un câştig iluzoriu. Asta în vreme ce investitorii vor să extindă parcurile eoliene, iar statul român nu se grăbeşte pentru a îmbunătăţi cadrul legal. De ce? Doar pentru că nişte băieţi deştepţi au băgat ilegal sute de milioane de euro în construcţii ceauşiste din care s-au îmbogăţit firmele lor de casă. Iar acum vor să îşi desăvârşească opera, să acopere aceste ilegalităţi constatate deja de către instanţele de judecată şi să mai pompeze nişte sute de milioane de euro, distrugând pentru totdeauna mediul de care ar trebui să se bucure şi copiii şi nepoţii noştri”, a precizat USR, într-un comunicat de presă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Potrivit USR, „invocarea războiului şi a nevoii de siguranţă energetică sunt doar manipulări ticăloase, cinice”.

„Nu se asigură cu proiectele astea ceauşiste, din care se îmbogăţesc nişte şmecheri. Nu e nicio siguranţă energetică! Cu sub 1% creştere a producţiei nu se îmbunătăţeşte nimic în mod semnificativ. Singurele lucruri certe sunt doar distrugerea iremediabilă a mediului şi călcarea în picioare a principiilor de funcţionare a statului de drept”, a declarat deputatul USR Stelian Ion, potrivit comunicatului de presă.

„USR se împotriveşte legii din mai multe considerente. Pe de o parte, nu există o cuantificare a efectelor negative pe care le va avea legea din perspectiva mediului, impactului local şi, implicit, a sănătăţii oamenilor. Ceea ce ştim sigur este, însă, că vom avea de plătit amenzile usturătoare pe care Comisia Europeană le va stabili pentru România ca parte a procedurii de infringement. Pe de altă parte, legea îi scapă de răspundere penală pe care care au cheltuit sute de milioane de euro pe construcţii ilegale, bani care au intrat în buzunarele băieţilor deştepţi de la firmele de partid. De fapt, de asta a şi fost adoptată legea pe repede-înainte, de asta şi-au dat mâna PSD, PNL, UDMR şi AUR”, a argumentat, la rândul său, deputatul USR Adrian Giurgiu.

În sesizarea depusă la CCR, USR a invocat 11 argumente de neconstituţionalitate, între acestea fiind încălcarea principiului bicameralismului, în condiţiile în care există diferenţe majore de conţinut juridic între forma adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi forma adoptată de Camera Deputaţilor săptămâna trecută.

De asemenea, USR a invocat încălcarea dreptului la un mediu sănătos.

„O lege care exonerează „poluatorul” de la obligativitatea întocmirii studiilor de impact şi a studiilor de evaluare adecvată este profund neconstituţională, afectând dreptul fundamental la ocrotirea sănătăţii. Deteriorarea corpurilor de apă, distrugerea ecosistemelor acvatice, precum şi a habitatelor forestiere afectează inclusiv sănătatea umană. Finalitatea studiilor de impact asupra mediului o reprezintă şi stabilirea soluţiilor pentru prevenirea sau limitarea impactului ecologic mai sus menţionat, precum şi identificarea autorităţilor responsabile în situaţia dezastrelor ecologice, pe principiul „poluatorul plăteşte”. În condiţiile în care legea ridică protecţia garantată ariilor protejate pentru astfel de proiecte hidroenergetice, acordând, în schimb, „imunitate” proiectelor hidroenergetice prin simpla invocare a interesului public major, riscul creat pentru mediul înconjurător şi sănătatea umană este unul major”, se arată în sesizarea USR.

USR a invocat, totodată, încălcarea obligaţiilor şi responsabilităţilor României faţă de Uniunea Europeană, prin nerespectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 11, 191, 194 şi 288 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, precum şi în Directivele nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, nr. 43/92 CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, nr. 60/2007 privind privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, nr. 147/2009 privind conservarea păsărilor sălbatice şi în Directiva nr. 52/2014 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 23 martie, proiectul care prevede că obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60% sunt considerate proiecte de interes public major şi de siguranţă şi securitate naţională şi urmează să fie puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2025.

„Obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major şi de siguranţă şi securitate naţională, urmând a fi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2025. Finalizarea acestor obiective de investiţii care se suprapun cu arii naturale protejate este posibilă, cu condiţia ca Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să propună în compensare pentru suprafeţele ocupate o zonă echivalentă din punct de vedere al biodiversităţii cu zona ocupată de obiectiv, până la punerea acestuia în funcţiune, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2025”, prevede proiectul.