Curtea Constituţională a Croaţiei a hotărât că preşedintele Zoran Milanovici nu poate ocupa funcţia de prim-ministru / Șeful statului croat a criticat frecvent UE și NATO și s-a opus ajutoarelor pentru Ucraina

Curtea Constituţională a Croaţiei a hotărât vineri că preşedintele Zoran Milanovici nu poate ocupa funcţia mai puternică de prim-ministru după alegerile din această săptămână, declarând că acesta nu poate conduce nicio potenţială coaliţie de guvernare, transmite Reuters, transmite News.ro.

Câteva ore mai târziu, Milanovic a respins decizia instanţei, declarând că parlamentul este singura instituţie care ar putea decide cine va fi prim-ministru – deşi nu a precizat cum plănuieşte să conteste decizia tribunalului superior al ţării.

Preşedintele a acuzat instanţa că este părtinitoare în favoarea rivalilor săi din partidul conservator de guvernământ Uniunea Democrată Croată (HDZ). De asemenea, el a criticat adesea UE şi NATO şi s-a opus ajutorării Ucrainei în războiul său cu Rusia.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

HDZ, condus de actualul prim-ministru Andrej Plenkovic, a câştigat alegerile de miercuri cu 61 de locuri, dar fără a obţine o majoritate parlamentară, declanşând negocieri între diferite partide pentru formarea unei coaliţii de guvernare.

O coaliţie condusă de Partidul Social Democrat (SDP) al lui Milanovic a ajuns pe locul al doilea, cu 42 de locuri.

Rezultatul a făcut puţin probabil ca Milanovic să devină şef al guvernului, dar instanţa a declarat vineri că nu ar putea face acest lucru chiar dacă ar reuşi să găsească suficient sprijin în rândul partidelor mai mici.

Mişcarea Patriei, de extremă-dreapta, a ocupat locul trei cu 14 locuri, dându-i un posibil rol decisiv în trecerea HDZ-ului peste linie.

Curtea, care are ultimul cuvânt în chestiuni constituţionale, a declarat că Milanovic nu a respectat o un avertisment din martie al instanţei care a avertizat că ar trebui să demisioneze din preşedinţie înainte de a face din nou campanie pentru postul de prim-ministru.

”Prin declaraţiile şi comportamentul său, preşedintele republicii… s-a pus într-o poziţie în care nu poate fi nici titular de mandat pentru componenţa viitorului guvern şi nici prim-ministru”, a spus instanţa.

Milanovic a susţinut o conferinţă de presă la scurt timp după şi a spus că prioritatea este ca partidele să formeze un parlament şi apoi să negocieze cine va conduce guvernul.

”Aceasta este o voinţă suverană a parlamentului, nu a Curţii Constituţionale. Pot spune orice vor, dar nu pot face nimic”, a declarat Milanovic într-o conferinţă de presă.

Milanovic a dizolvat parlamentul pe 18 martie, declanşând alegerile anticipate de săptămâna aceasta şi a spus că va candida pentru funcţia de prim-ministru şi va demisiona numai după ce va câştiga scrutinul.

Curtea Constituţională a spus la momentul respectiv că trebuie să demisioneze mai întâi.

Croaţia are o democraţie parlamentară în care prim-ministrul şi cabinetul său stabilesc toate politicile majore. Preşedintele este împuternicit să numească prim-ministrul pe baza rezultatelor alegerilor, poate dizolva parlamentul şi acţionează ca şef al forţelor armate, cu un cuvânt de spus în politica externă.

Rezultatele finale ale alegerilor nu sunt aşteptate până săptămâna viitoare, deoarece este necesară o reluare a acestora în două secţii de votare, după ce au fost înregistrate nereguli.