Cum se scuză instituțiile după femicidul din Teleorman, al 51-lea din 2025: Explicații și controale post-mortem

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România a ajuns la al 51-lea femicid din 2025, sâmbătă, odată cu uciderea unei femei de 25 de ani pe o stradă din satul Beciu (județ Teleorman). A fost înjunghiată de 15 ori de soțul ei, de care era despărțită de mai multe luni, în timp ce îl avea în brațe pe unul dintre copiii cuplului, de 3 ani. Femeia avea ordin de protecție împotriva bărbatului de 42 de ani. În septembrie, ea anunțase Poliția că bărbatul a răpit-o și violat-o, dar polițiștii și procurorii l-au lăsat în libertate. Astăzi, autoritățile dau explicații și anunță controale ample. Toate, post-mortem. Numărul femicidelor din 2025 a depășit deja cu mult statistica din 2024, când 43 de femei au fost ucise de partenerii sau foștii lor parteneri. 

Luni dimineață, Poliția Română a ieșit public să anunțe o anchetă internă la Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman, cu privire la modul în care au intervenit polițiștii în cazul femeii ucise sâmbătă. Șeful Poliției și adjunctul lui au mers personal la Teleorman unde au anunțat că-și verifică subalternii.

Tot atunci, Benone Marian Matei, șeful Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) a declarat că poliţiştii din Teleorman au deschis dosar penal şi au sesizat Parchetul după ce femeia a reclamat violențele la care o supunea bărbatul.

• „În 22 septembrie 2025, poliția au emis ordin protecție provizoriu. Din păcate, victima nu a dorit monitorizarea electronică a agresorului. În data de 26 septembrie 2025, instanța a emis un ordin de protecție pe o perioadă de 6 luni, victima nu a dorit monitorizarea electronică a gresorului. În data de 26 septembrie 2025, victima a sesizat comiterea unei infracțiuni – respectiv viol, lipsire de libertate și încălcarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție. În acest caz, polițiștii au întocmit dosar penal au sesizat unitatea de Parchet competentă”, a transmis șeful Poliției Române, luni.

Ulterior, Alex Florența, procurorul general al României, a anunțat printr-un comunicat de presă că a dispus un control la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, unde ar fi fost instrumentat dosarul în care femeia semnala, în 26 septembrie, că a fost răpită, violată și amenințată de soțul ei.

• ”Controlul vizează atât modul în  care s-au desfășurat cercetările în dosarul penal având ca obiect infracțiunea de viol, cât și modul în care s-a derulat procedura în cazul ordinului provizoriu de protecție. Concluziile și măsurile dispuse vor fi aduse la cunoștința publicului”, anunță Parchetul General în comunicatul de luni.

Duminică seară, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a anunțat la Digi24 că a pus în consultare publică o iniţiativă legislativă conform căreia omorul pentru motiv de gen ar urma să fie pedepsit inclusiv cu închisoare pe viaţă.

Fosta ministră a Justiției, Alina Gorghiu, s-a adresat, duminică seară, victimelor și mai puțin instituțiilor. Ea le-a cerut femeilor să ceară monitorizarea electronică, spunând că face diferența dintre viață și moarte:

• ”E duminică şi a mai murit o femeie. Ucisă de fostul partener cu 15 lovituri de cuţit, în timp ce îşi ţinea în braţe copilul de 2 ani. Femeia nu a cerut monitorizarea electronică, iar agresorul nu purta brăţară. Deşi avea ordin de protecţie, bărbatul îl încălcase de mai multe ori şi ea sunase la 112 (…) Femei românce, cereţi monitorizarea electronică. Brăţara este singura măsură care îl ţine pe agresor la distanţă şi alertează imediat poliţia. Este diferenţa dintre viaţă şi moarte. Susţin proiectul legislativ anti-femicid pe care l-am iniţiat, pentru ca aceste crime să fie recunoscute şi sancţionate dur. Avem nevoie de măsuri reale, nu simbolice. Nu mai vrem femei ucise. Nu mai vrem copii care rămân fără mamă.Protejaţi-vă. Informaţi-vă. Acţionaţi cât timp se poate”, a scris Alina Gorghiu pe Facebook.

La finalul lunii septembrie, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a transmis, în plenul Parlamentului, că în primele luni ale anului au fost înregistrate peste 27.000 de cazuri de violență domestică, în scădere față de anul 2024. Ministrul a precizat însă că doar 40% din ordinele de protecție eliberate de Poliție în cazuri iminente de pericol sunt confirmate ulterior de instanță.

Mai mult, președintele Nicușor Dan a declarat, într-o conferință de presă din 30 iulie, că este o problemă gravă a statului faptul că victimele violenței domestice și agresiunilor sexuale nu au încredere să se adreseze autorităților. 

Fosta judecătoare Corina Voicu a declarat, într-un interviu pentru G4Media, că foarte multe femicide sunt „previzibile și prevenibile”, însă sistemul care ar trebui să protejeze victimele are o problemă de recunoaștere a istoricului de violență, „pentru că ne uităm doar dacă am avut dosare penale în fișet”.

În prezent tutore pentru cursurile HELP ale Consiliului Europei, între care cel de violență domestică, Corina Voicu descrie un mecanism bine reglementat în legislație, dar care în practică nu este aplicat.

Instituțiile care ar trebui să colaboreze nu comunică, dosarele de violență domestică rămân adesea cu trei file, iar victimele sunt privite cu superioritate. Totul începe de la polițistul care înregistrează prima plângere, a explicat fosta judecătoare Corina Voicu pentru G4Medi.a

Proiect de lege care stagnează

Proiectul de lege pentru combaterea femicidului a fost depus în 29 octombrie în Parlament de inițiatoarele venite din toate partidele parlamentare.

Victoria Stoiciu (PSD) a declarat într-un comunicat că că ”sprijinul pentru acest proiect este uriaș – a fost semnat de 273 de parlamentari și parlamentare, devenind astfel inițiativa legislativă cu cel mai mare număr de semnături din istoria post-decembristă a Parlamentului României”.

La mijlocul lunii octombrie aproximativ 3.000 de persoane au ieşit în stradă, în mai multe oraşe din ţară, pentru a atrage autorităţilor atenţia asupra numărului mare de femei victime ale violenţei, dar şi asupra faptului că, în România peste 40 de femei au fost ucise, de la începutul anului.

Tot atunci, 18 ambasade din România au transmis o declarație comună pentru prevenirea violenței de gen: ”Solidaritatea noastră este alături de fiecare femeie și fată care a suferit violență (…) Împreună, trebuie să lucrăm pentru o lume în care femeile și fetele pot trăi în siguranță”.

Zeci de ONG-uri cer urgentarea legii anti-femicid

Peste 50 de organizaţii neguvernamentale, printre care Centrul Filia, Asociaţia Moaşelor din România, Centrul de Resurse Juridice şi ActiveWatch, au cerut Parlamentului, săptămâna trecută, urgentarea procesului de adoptare a proiectului de lege privind prevenirea şi combaterea femicidelor, transmite Agerpres.

• „Statul are obligaţia să protejeze toţi cetăţenii şi să intervină la timp pentru a nu permite escaladarea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Însă anul acesta, mai mult ca oricând, întreaga societate a fost martoră la eşecul autorităţilor în ceea ce priveşte siguranţa femeilor. În cazurile de femicid a existat un istoric al violenţei, uneori cunoscut de autorităţi sau de comunitate, iar aceste femicide ar fi putut fi prevenite”, se arată în petiţia acestor organizaţii.

Proiectul de lege vizează recunoaşterea conceptului de femicid în legislaţia românească şi clasificarea diferitelor sale forme în scopul identificării măsurilor adecvate pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen.

Conform petiţiei, proiectul de lege include prevederi privind:

• colectarea detaliată a datelor în scopul cunoaşterii dimensiunii femicidului, informarea publică şi formularea de recomandări pentru măsuri adecvate de prevenire;
• introducerea unor instrumente de evaluare şi gestionare a riscurilor de către organele de urmărire penală pentru prevenirea femicidelor, incluzând o perspectivă intersecţională;
• includerea educaţiei pentru egalitate de gen în programele şcolare pentru prevenirea violenţei de gen şi încurajarea relaţiilor non-violente în cuplu, în familie, în societate;
• recunoaşterea la nivelul Codului Penal a gravităţii faptelor de femicid prin introducerea unor noi prevederi în cazul omorului calificat.

Alte prevederi din proiectul de act normativ sunt: eliminarea condiţiei plângerii prealabile în cazul infracţiunilor de viol şi agresiune sexuală şi recunoaşterea gravităţii infracţiunilor săvârşite în contextul în care agresorul exercită control sau dominaţie asupra victimei sau în prezenţa unui copil şi a nevoii de intervenţie necondiţionată prin declanşarea acţiunii penale din oficiu în cazurile de violenţă în familie (art.199 Cod penal).