
INTERVIU VIDEO Fosta judecătoare Corina Voicu: Foarte multe femicide sunt previzibile și prevenibile / Avem o problemă de recunoaștere a istoricului de violență, pentru că ne uităm doar dacă am avut dosare penale în fișet / În România, nu putem ajunge aproape niciodată la detenție pe viață
Doar de la începutul acestui an, în România au fost ucise 34 de femei de către partenerii lor, iar alte 43 au fost ucise în 2024. Președintele Nicușor Dan a declarat, în conferința de presă de miercuri, 30 iulie, că este o problemă gravă a statului faptul că victimele violenței domestice și agresiunilor sexuale nu au încredere să se adreseze autorităților. Fosta judecătoare Corina Voicu a declarat, într-un interviu pentru G4Media, că foarte multe femicide sunt „previzibile și prevenibile”, însă sistemul care ar trebui să protejeze victimele are o problemă de recunoaștere a istoricului de violență, „pentru că ne uităm doar dacă am avut dosare penale în fișet”. În prezent tutore pentru cursurile HELP ale Consiliului Europei, între care cel de violență domestică, Corina Voicu descrie un mecanism bine reglementat în legislație, dar care în practică nu este aplicat. Instituțiile care ar trebui să colaboreze nu comunică, dosarele de violență domestică rămân adesea cu trei file, iar victimele sunt privite cu superioritate. Totul începe de la polițistul care înregistrează prima plângere. Află din interviul VIDEO pentru G4Media de ce nu sunt opriți agresorii înainte de a ucide.
Filmare și montaj: Cosmin Tudorescu
Principalele declarații din interviu:
- Nu putem ajunge aproape niciodată la detenție pe viață.
- Nu poți aplica în cazul uciderii unui membru de familie detenție pe viață, chiar dacă ar fi cea mai sinistră infracțiune posibilă. Ceea ce este aberant. Gândiți-vă când cineva își omoară un copil. Cum să nu poți aplica detenție pe viață?
- Aceste femicide sunt de cele mai multe ori previzibile (…). Pe de altă parte, foarte multe dintre ele sunt prevenibile.
- Există multe instrumente și proceduri de lucru, însă în primul rând trebuie să vrei să faci. (…) Dacă apare un tip de acțiune care descurajează agresorul prompt, atunci când el face un lucru, este posibil ca el să-și aranjeze conduita pe viitor ținând seama de această reacție fermă a autorităților.
- Despre crima din Mureș: Avem tot felul de situații în care el a fost tratat cu indulgență. Căutările pe care le facem acum, după omor, trebuia să le facem acum un și ceva, foarte riguros, la fel de riguros, pentru că el avea de executat o pedeapsă cu închisoarea. Foarte simplu. De ce trebuie să îl căutăm cu atâta forță în cazul în care el deja a săvârșit un omor și n-am putut să facem asta înainte? Pentru că este foarte simplu: dacă el era încarcerat anul trecut, această femeie trăia, acel copil avea mamă.
- Avem o mulțime de situații în care aceste dosare (de violență domestică, n.red.) sunt formate din 3-4 file.
- Noi suntem statul care avem un tip de schizofrenie, adică avem imprescriptibilitate pentru viol, dar avem plângere prealabilă pentru viol. Eu pot să cercetez violul oricând dacă am plângere prealabilă, dar dacă victima nu a făcut plângere în 3 luni, nu mai pot să cercetez niciodată acest viol, ceea ce este inadmisibil.
- În urmă cu doi ani s-a scos și examinarea medico-legală la cerere în cazul violului.
- Sper că lucrurile se vor schimba pe viitor, dacă se transmite un mesaj clar de descurajare pentru agresorii familiali. Este foarte important acest mesaj, fără nicio virgulă, fără niciun dar după, fără nicio jale despre faptul că suntem puțini, că nu avem resurse. Dacă așteptăm resursele, între timp se moare. (…) Descurajarea agresorului face diferența.
- Avem o problemă de recunoaștere a istoricului de violență, pentru că ne uităm doar dacă am avut dosare penale în fișet sau nu. Istoricul de violență înseamnă orice tip de semnalare pe care o victimă sau o altă persoană sau chiar agresorul le-au făcut vreodată către vreo instituție a statului: poliție, parchet, serviciu social, primărie. (…) Nu trebuie să am o condamnare penală ca să te declar agresor, trebuie să am semnalări, inclusiv apelurile la 112 în care victima nu îndraznește să spună că agresorul i-a făcut ceva rău.
- Există un tip de nonșalanță cu care primarii spun: vai, dar ce bun era, ce minunat era agresorul, l-am avut eventual și consilier local, ce gospodar.
- Legea spune că o victimă trebuie tratată ca o victimă, orice ai crede tu, oricât de incredibil pare, că trebuie respectată, spune să o informezi pe înțelesul ei, la nivelul ei de înțelegere. Și legea există de niște ani.
- Referatul de evaluare psihologică a victimelor se distruge într-un an de zile.
- Nu avem comunicarea instituțională pe acest „culoar al victimei”.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
© 2025 G4Media.ro - Toate drepturile rezervate
Acest site foloseşte cookie-uri.
Website găzduit de Presslabs.
3 comentarii