Cum poți sesiza nereguli în cheltuirea fondurilor europene în România? Departamentul antifraudă cere obligatoriu datele de identificare, semnalările anonime ale avertizorilor de integritate sunt respinse automat

Sesizarea unor eventuale nereguli în utilizarea fondurilor europene de către oricine din rândul publicului este o parte esențială a procesului de control al corectitudinii cu care se cheltuie banii publici ai UE, implicit și ai României. G4Media a analizat formularele de sesizare a neregulilor puse la dispoziția publicului pe site-urile instituțiilor implicate în gestionarea și verificarea cheltuirii fondurilor.

În contextul dezbaterilor privind Legea avertizorilor de integritate, sesizările transmise în domeniul fondurilor europene urmăresc un principiu similar, și anume ca informații valoroase să poată fi analizate fără ca sursa acestora să fie pusă în pericol.

Oficiul European de Luptă Antifraudă precizează pe website, chiar în pagina de start a formularului de sesizări:

„Cum puteți semnala un caz către OLAF / Ne puteți contacta anonim, fără alte formalități. Nu trebuie decât să ne furnizați informații cât mai exacte și mai detaliate. Puteți să vă adresați OLAF în oricare din cele 24 de limbi oficiale ale UE. ”

În România, instituția corespondentă a OLAF – adică DLAF (Departamentul de Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României) nu permite sesizările anonime, ci anunță explicit că dacă beneficiarul nu furnizează datele de identificare, sesizarea nu va fi luată în considerare.

Cum justifică DLAF obligativitatea furnizării datelor de identificare? În răspunsul la solicitarea G4Media, DLAF spune că se aliniază legislației naționale privind petițiile; care impune transmiterea datelor de identificare ale petentului.

„Ordonanța Guvernului României nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor reprezintă cadrul legal comun în materia petițiilor și se aplică și în cazul sesizărilor primite de DLAF în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 61/2011 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, cadrul juridic de organizare și funcționare a Departamentului nereglementând derogatoriu. ” (*răspunsul integral al DLAF pentru G4Media, la finalul articolului*).

Pe când DLAF invocă Legea privind petițiile (din 2002); legislația specifică fondurilor europene (OUG 66/2011) spune (art.18) că autoritățile au obligația de a analiza toate sesizările primite, fără a obliga ca solicitările să fie semnate. Singura condiție este ca programul/proiectul să poată fi identificate.

Art.18 (..) (2) De asemenea, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația primirii, înregistrării, analizării și, după caz, transmiterii, în termen de 5 zile lucrătoare, către structurile de control prevăzute la art. 20 a tuturor sesizărilor pe care le primesc direct sau prin intermediul altor instituții ale statului și care privesc programele pe care le gestionează.

(3) Sesizarea care nu îndeplinește condițiile legate de posibilitatea identificării programului, schemei de plată, operațiunii și/sau a beneficiarului la care se referă se clasează.

În același timp, formularele puse la dispoziție de alte instituții din România implicate în gestionarea fondurilor europene permit sesizările anonime, spre exemplu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are, de asemenea, un formular simplu pe website în care este solicitat doar un nume și un email.

Marius Vasiliu, fost funcționar public, timp de 17 ani, cu competențe în sistemul de gestionare și control al fondurilor europene, care s-a alăturat recent Departamentului de Politici Publice al USR, a explicat pentru G4Media că atunci când există legislație specifică pe un anumit domeniu (fondurile europene, în acest caz), „cererile respective nu se soluționează ca orice petiție – de exemplu cerere pentru eliberarea unei autorizații de construcție, cerere de angajare, cerere pentru înființarea unei firme, sau, de ce nu, cerere pentru obținerea de fonduri europene”.

Vasiliu mai indică inclusiv regulamentul de funcționare al DLAF – Legea 61/2011 – Articolul 9:

(unde nu există nicio restricție privind datele de identificare ale celor ce sesizează).

Acesta a detaliat că este nefiresc în opinia sa ca „o instituție care ființează doar ca efect al calității de membru al UE, care are ca atribuții exclusive protejarea intereselor financiare ale UE și care funcționează în baza unor reglementări la nivel de Regulamente europene (deci direct aplicabile în toate statele membre), invocă un act normativ adoptat în 2002 cu mult înainte de aderarea la UE și care care se referă la petiții în general, fără legătură cu suspiciunile de fraude și nereguli”.

Acesta mai consideră că „este o diminuare a independenței DLAF în fața politicului” și că restricționarea sesizărilor anonime are legătură cu prevederile la fel de controversate din Legea avertizorilor de integritate.

*Notă: Răspunsul integral transmis pentru G4Media de către DLAF: 

• „Având în vedere solicitarea dumneavoastră, formulată în temeiul dispozițiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, vă aducem la cunoștință următoarele:
• În luna aprilie 2007, a devenit funcțională prima interfață electronică a Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, care conținea și posibilitatea sesizării, prin completarea on-line a unui formular.
• Persoanele care doresc să transmită sesizări/petiții se pot adresa Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF pe următoarele căi:

1. la registratura Departamentului (B-dul Regina Elisabeta, nr. 3, sector 3, București, cod poștal 030015);
2. prin fax (la numărul: 021-312 10 05);
3. prin intermediul poștei electronice (pe adresa[email protected]);
4. prin completarea on-line a formularului electronic de sesizare (https://antifrauda.gov.ro/w/sesizeaza-un-caz-de-frauda-cu-fonduri-europene/).

• Pe parcursul timpului, atât interfața electronică a instituției, cât și formularul au fost îmbunătățite din considerente tehnice (ex: posibilitatea transmiterii directe a formularului completat, posibilitatea utilizatorului de a încărca electronic documente până la o capacitate de 2MB, accesibilitate etc.) sau ca urmare a schimbărilor cadrului legislativ general (ex: Regulamentul nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE etc.).
• Așa cum este precizat și în preambulul formularului electronic de sesizare, Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF este operator de date cu caracter personal și figurează în Registrul de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu nr. 21558. DLAF asigură confidențialitatea datelor cu caracter personal prelucrate. Accesul la informațiile tratate drept confidențiale este limitat la acele persoane, care, prin natura activității, iau cunoștință de acestea în scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
• Ordonanța Guvernului României nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor reprezintă cadrul legal comun în materia petițiilor și se aplică și în cazul sesizărilor primite de DLAF în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 61/2011 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, cadrul juridic de organizare și funcționare a Departamentului nereglementând derogatoriu.
• Potrivit art. 2 din Ordonanța Guvernului României nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, prin petiţie se înţelege „cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale (…), denumite în continuare autorităţi şi instituţii publice.”
• Conform dispozițiilor art. 7 din Ordonanța Guvernului României nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor: „petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiţionarului nu se iau în considerare şi se clasează, potrivit prezentei ordonanţe.”
• Mai mult, pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 61/2011 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF și de Hotărârea Guvernului României nr. 738/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, pot fi necesare informații suplimentare de la petent.
• Trimiteri la dispozițiile Ordonanței Guvernului României nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor se regăsesc și pe alte secțiuni ale Website-ului DLAF, inclusiv la secțiunea Contact (https://antifrauda.gov.ro/w/contact/). 
• Vă asigurăm totodată, că, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 61/2011 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF și de Hotărârea Guvernului României nr. 738/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF asigură îndeplinirea dispozițiilor art. 5 din Ordonanța Guvernului României nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor prin dispunerea de „măsuri de cercetare şi analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate”.
• Vă mulțumim pentru interesul pe care îl acordați activității Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF și vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate, în limitele competențelor conferite de lege.