Cum ne pregătim familia pentru o situație de criză și ce trebuie să conțină rucsacul de urgență. Informații utile pentru a trece cu bine primele 72 de ore

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Într-o perioadă marcată de fenomene meteo extreme, pene de curent, incendii, inundații, război sau alte situații neprevăzute, este important să știm cum ne pregătim familia pentru o situație de criză. Pregătirea din timp poate face diferența între panică și reacție eficientă. O ”simplă” pană de curent extinsă, care durează ore sau chiar zile, poate afecta grav viața de zi cu zi: lipsa căldurii sau a aerului condiționat, întreruperea comunicațiilor, imposibilitatea de a găti, de a păstra alimentele sau de a accesa apă potabilă. Specialiștii români și europeni recomandă ca fiecare familie să aibă un plan clar pentru situații de urgență și un rucsac pregătit cu lucrurile esențiale pentru cel puțin 72 de ore.

Într-o situație critică, cele mai importante lucruri nu sunt panica și improvizația, ci pregătirea făcută din timp.

Recomandările oficiale europene merg în direcția autosuficienței pentru cel puțin 72 de ore, adică trei zile în care o familie să poată face față singură unor probleme care pot afecta temporar accesul la servicii esențiale.

Comisia Europeană a inclus explicit această țintă de 72 de ore în strategia sa de pregătire pentru crize. Și în România este aceeași recomandare, iar autoritățile au pus la dispoziția cetățenilor aplicația Fii pregătit, care oferă informații și sfaturi utile pentru populație.

Primul pas este să înțelegem că pregătirea nu înseamnă așteptarea unui dezastru, ci reducerea vulnerabilității în cazul în care apare unul.

Fostul președinte Traian Băsescu a atras atenția cu privire la noi riscuri, generate de războiul din Iran, într-o postare pe contul său de Facebook.

”Atacurile teroriste efectuate de islamişti radicalizaţi sau atacurile cibernetice reprezintă o altă categorie de riscuri. În aceste condiţii, în opinia mea, statul roman trebuie să ia urgent măsuri preventive de informare a populaţiei legat de modul de acţiune în cazul unor posibile atacuri.
Poate ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească unde se adăposteşte el şi familia, dacă are bani şi mijloace de subzistenţă pentru două trei zile, dacă ar fi nevoie” a transmis Băsescu.

Mesajul său a rămasă însă singular. Nici o autoritate din România nu a mai reacționat.

Cum ne pregătim familia pentru o situație de criză și ce trebuie să conțină rucsacul de urgență: 

Dincolo de autorități, fiecare are propria responsabilitate și, de aceea, fiecare familie trebuie să aibă un plan de urgență. În practică, asta înseamnă să știm ce riscuri sunt mai probabile în zona în care locuim și să păstrăm la îndemână câteva resurse de bază.

Un aspect esențial este planul familial. Membrii familiei trebuie să știe cum comunică dacă rețelele sunt afectate, unde se întâlnesc dacă nu se află în același loc și cine se ocupă de copii, vârstnici, persoane bolnave sau animale de companie.

La fel de important este să existe copii ale documentelor importante și o listă cu numerele de telefon esențiale, pentru că telefonul mobil sau aplicațiile nu sunt suficiente dacă bateria se descarcă sau dacă internetul cade.

Crucea Roșie recomandă în mod explicit păstrarea copiilor documentelor personale, a informațiilor medicale relevante și a listelor de contacte de urgență.

Sunt 4 aspecte principale de care trebuie să se țină seamă, într-o asemenea situație: apa, alimentele, resursele de informație și lumină, trusa medicală. Pe lângă acestea, mai sunt și alte lucruri importante.

Într-o urgență, apa devine rapid resursa critică. Recomandarea este de a avea resurse de 4 litri de persoană pe zi, pentru cel puțin 3 zile în cazul evacuării și pentru 2 săptămâni în casă, dacă situația permite stocare mai mare. Această cantitate este gândită atât pentru băut, cât și pentru nevoi minime de igienă.

Alimentele trebuie să fie neperisabile, ușor de transportat și ușor de consumat, fără să fie nevoie de gătit complicat. Conservele, batoanele nutritive, biscuiții uscați, fructele uscate, plicurile cu alimente gata de consum și alte produse similare sunt preferabile alimentelor care necesită refrigerare sau preparare dificilă. Este necesară o rezervă de alimente ușor de pregătit pentru cel puțin 3 zile în kitul de evacuare.

Sursele alternative de lumină și informație: Rețelele se blochează rapid în situații de criză. O lanternă și un radio pe baterii sau cu dinam pot deveni esențiale. Crucea Roșie include lanterna, radioul, bateriile suplimentare și minim două seruri de lumânări, pe lista de bază a unui kit de urgență. Un powerbank este util, dar nu suficient.

Trusa de prim ajutor, precum și medicamentele uzuale sau tratamentele prescrise, ar trebui să acopere cel puțin 7 zile. Aici intră și obiecte personale esențiale, precum ochelari de rezervă, aparate auditive cu baterii suplimentare, seringi sau alte materiale medicale necesare unei persoane din familie.

Alte lucruri importante care ar trebui să existe în casă: hârtie igienică, șervețele umede, săpun, produse de igienă feminină, scutece dacă este cazul, măști, mănuși și saci menajeri, pelerine de ploaie, haine de schimb, încălțăminte rezistentă, folie de plastic, bandă adezivă, foarfecă și pături sau saci de dormit.

Cum ne pregătim familia pentru o situație de criză și ce trebuie să conțină rucsacul de urgență: Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență

Cel mai bun este un rucsac robust, cu multe compartimente, pe care îl poți purta în spate. Trebuie să conțină o serie de obiecte utile și toți membrii familiei trebuie să știe unde este.

Lucruri esențiale:

• sac de dormit / pături termice;
• radio alimentat pe dinam sau cu energie solară sau cu baterii de schimb;
• baterii de rezervă, baterie externă pentru mobil și cabluri de încărcare;
• lanternă;
• fluier, cuțit, unealtă multifuncțională;
• accesorii pentru oprirea utilităților (cheie universală);
• harta fizică a zonei;
• trusă medicală;
• copii după acte;
• chibrituri/brichete;
• stații walkie-talkie (foarte utile);
• accesorii pentru gătit minimal sau încălzit conserve;
• minim 500–1.000 de lei cash, în bancnote mici (într-o criză, cardurile și aplicațiile bancare pot deveni inutile).

Rucsacul de urgență trebuie adaptat și la nevoile reale ale familiei. Dacă există copii mici, trebuie adăugate lapte praf, biberoane, hrană pentru bebeluși și scutece.

Imagine realizată cu ajutorul AI Sora. Rol ilustrativ

De asemenea, dacă există animale de companie, sunt necesare hrană, lesă, recipient pentru apă și altele.

Pentru copii, pot fi utile și obiecte de confort, cum ar fi o jucărie mică sau o activitate simplă, care pot reduce stresul în timpul evacuării.

La acest rucsac se adaugă proviziile de apă și alimente care pot fi transportate, la nevoie.

Concluzia este simplă: pregătirea pentru o urgență nu înseamnă alarmism, ci organizare. Un plan clar, un minim de provizii și un rucsac pregătit din timp pot face diferența între haos și control în primele ore ale unei crize, astfel încât fiecare gospodărie să poată funcționa autonom măcar 72 de ore.

Foto: Imagini realizate cu ajutorul AI, Sora și ChatGpt