Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO: Reducerea treptată a forțelor SUA din Europa este o evoluție naturală, iar Europa trebuie să fie pregătită să se descurce pe propriile picioare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză EL MUNDO (Spania), via Rador: Anders Fogh Rasmussen (Ginnerup, Danemarca, 1953) a fost secretar general al NATO între 2009 și 2014, precum și prim-ministru al Danemarcei în cei opt ani imediat precedenți acestui mandat. El a acordat un interviu publicației EL MUNDO chiar înainte de summitul crucial pe care Alianța îl va organiza la Ankara, Turcia. „Divergențele de ambele părți ale Atlanticului sunt reale. Anul a început deja foarte prost cu amenințările președintelui Trump cu privire la Groenlanda și cu faptul că nu i-a informat pe aliați înainte de atacurile împotriva Iranului. Dar Alianța a depășit dezacordurile în numeroase ocazii de-a lungul istoriei sale”, a explicat el când a fost întrebat ce așteaptă de la summit.

„Cred că președintele Trump și-a dat seama că Iranul și Rusia devin din ce în ce mai mult una și aceeași problemă, nu două probleme separate. Asta ar trebui să ne unească, nu să ne despartă. Și aici cred că europenii trebuie să adopte o abordare mult mai pragmatică. Să-i spună lui Trump: ‘Vă vom ajuta cu problema Strâmtorii Ormuz atât timp cât ne ajutați și dumneavoastră cu Ucraina'”, a continuat el.

Trump, așa cum a indicat deja, va ajunge la întâlnire „enervat” pe aliații care nu l-au ajutat în campania din Iran și, bineînțeles, vor prevala posibilitatea, teama și amenințarea ieșirii SUA din NATO. „Ca fost secretar general al NATO și susținător ferm al alianței transatlantice de-a lungul vieții mele, sper cu siguranță că nu”, a spus Rasmussen despre acest subiect.

„Dar noi, europenii, trebuie să încetăm să planificăm pe baza a ce pot sau nu pot face Statele Unite. Perspectiva realistă nu este o retragere americană în acest moment, ci o reechilibrare către China și propria emisferă, însoțită de o reducere treptată a forțelor sale din Europa. Aceasta este o evoluție naturală, iar Europa trebuie să fie pregătită să se descurce pe propriile picioare. NATO va rămâne piatra de temelie a securității noastre. Sarcina noastră este să-i dăm o față mai europeană”, a mai spus Rasmussen.

Ce descrie fostul secretar general al Alianței este ceea ce Statele Unite au numit NATO 3.0, lucru care, de altfel, „nu este o dezbatere nouă”. „Vorbim despre asta de zeci de ani. Îmi amintesc perfect acea discuție din vremea când conduceam Alianța. Dacă NATO 3.0 înseamnă o Alianță cu o față mai europeană, în care Europa își asumă o parte mai mare din povara apărării convenționale, în timp ce Statele Unite rămân pe deplin angajate, atunci indică în direcția corectă. Ce trebuie să evităm este o alegere falsă între a depinde de Statele Unite sau a ne izola ca europeni”.

În acest moment, se pun întrebări despre actualul secretar general, Mark Rutte, despre conducerea sa și despre relația sa cu Trump. Iar Rasmussen este foarte clar în această privință. [Rutte este] extraordinar de clar și foarte european.

Cum evaluați conducerea Alianței de către secretarul general Mark Rutte? Mulți critici susțin că acesta a fost excesiv de complezent și chiar servil față de președintele Trump.

„A fi secretar general al NATO este o sarcină foarte dificilă; știu asta din experiență. Fiecare secretar general trebuie să-și satisfacă principalul acționar, Statele Unite, menținând în același timp coeziunea și satisfacția celorlalți aliați. Îl cunosc bine pe Mark Rutte și îi urez mult succes. În cele din urmă, va fi judecat pe o chestiune fundamentală: menținerea unității Alianței. Și, până acum, reușește să facă acest lucru în circumstanțe foarte dificile. Dar cred că lingușirea are limitele ei la Trump. Ceea ce respectă el este fermitatea și forța. Aș vrea să-i văd pe europeni acționând într-un mod mult mai pragmatic, așa cum face Trump cu noi”.

Rolul Spaniei în NATO, cheltuielile pentru apărare ale guvernului condus de Pedro Sánchez și consecințele acestora au fost teme abordate în interviu. „Vreau ca Spania să depășească tabuul său în ce privește apărarea. Contribuția Spaniei în acest domeniu, ca membră atât a NATO, cât și a Uniunii Europene, ar trebui să fie mult mai mare”, afirmă el la început.

„Lipsa investițiilor din partea oricărui aliat major este un motiv de îngrijorare pentru toți ceilalți. Și îngrijorarea mea nu se limitează la Spania, ci se extinde și la Regatul Unit, un alt aliat cheie care riscă de asemenea să nu își îndeplinească angajamentele. Nu vorbim doar despre cifrele bugetare. Vorbim despre costul uman al neconsolidării apărării noastre împotriva lui Putin și a noilor amenințări. Lumea nu devine mai sigură”, detaliază el.

În ce privește problemele industriei europene de apărare, care nu este capabilă să aprovizioneze țările cu viteza de care au nevoie, fostul secretar general al NATO subliniază că Europa „nu cheltuieşte suficient și nici nu produce suficient de repede”. „Războiul modern este un război de uzură, similar în multe privințe cu Primul Război Mondial, deși cu armament de înaltă tehnologie. Și este decis de capacitatea de a produce mai mult și de a o face mai repede”, adaugă el.

El a continuat subliniind că „Ucraina produce deja milioane de drone pe an, în timp ce unele dintre programele noastre europene majore rămân fragmentate și progresează mult prea lent” și a subliniat că Ucraina „este esențială”. „Ar trebui să investim direct în industria sa de apărare, așa cum face deja Danemarca. De asemenea, ar trebui să integrăm Ucraina în baza industrială de apărare europeană”, a conchis el.

Și, în final, interviul ajunge la persoana responsabilă în cele din urmă pentru tot restul: Vladimir Putin și Rusia.

Credeți că este cu adevărat fezabil ca Rusia să atace un stat membru NATO pe termen scurt sau mediu?

„Nu spun asta ca să provoc alarmă, ci ca să fiu sincer. Da, Rusia lui Putin nu are nicio intenție să se oprească în Ucraina. Țara și-a dedicat întreaga economie efortului de război, iar dacă Europa nu se reînarmează la timp, Rusia ar putea fi în măsură să testeze unul sau mai multe state membre înainte de sfârșitul acestui deceniu, în special în statele baltice. De asemenea, nu exclud alte tipuri de agresiune, cum ar fi atacurile hibride în diverse părți ale Europei. Aceasta include și Spania.

Traducere Rador: Rodezia Costea