Germania vrea să investească peste 600 de miliarde în apărare până în 2030. ”Nu ne putem apăra împotriva lui Putin cu deficit zero”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Germania intenționează să investească peste 600 de miliarde de euro în apărare până în 2030, dublându-și bugetul militar în patru ani. Acest plan, finanțat prin îndatorare, urmărește consolidarea Bundeswehr, însă provoacă dezbateri interne și îngrijorări în rândul vecinilor săi, arată o analiză a publicației franceze Les Echos, citată de Rador.

În ajunul summitului NATO, guvernul german a prezentat luni o traiectorie bugetară care prevede investiții de peste 600 de miliarde de euro în apărare până în 2030, transmițând astfel un semnal aliaților săi, dar riscând să irite o parte a opiniei publice interne.

„Germania își va dubla bugetul apărării în următorii patru ani”, a declarat încă de vineri cancelarul Friedrich Merz, înaintea summitului de la Ankara. „Este cel mai mare efort pe care l-am întreprins vreodată pentru a ne consolida capacitățile de apărare.” Cu o zi înainte, președintele american Donald Trump calificase cheltuielile germane pentru apărare drept „ridicole”.

Potrivit traiectoriei adoptate luni în Consiliul de Miniștri, bugetul apărării va crește de la 109,7 miliarde de euro în 2027 la 183,7 miliarde de euro în 2030, reprezentând aproximativ 30% din bugetul total. „Aproape un euro din trei pentru tancuri și drone”, comentează critic săptămânalul Die Zeit. În anii 1970 și 1980, bugetul apărării reprezenta aproximativ 20% din bugetul total, iar după căderea Zidului nivelul ajunsese la doar 10%.

După cancelarul Olaf Scholz, care anunțase o relansare masivă a investițiilor în apărare după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 – folosind sintagma Zeitenwende, sau schimbare de epocă – succesorul său Friedrich Merz își dublează eforturile, în timp ce războiul continuă, iar relațiile transatlantice sunt puse la încercare de Donald Trump.

Ponderea bugetului alocat NATO ar urma să crească de la 2,8% la 3,5% din PIB în 2029, în conformitate cu angajamentele asumate de Berlin pentru a răspunde cerințelor lui Donald Trump. Europenii din cadrul Alianței Transatlantice sunt hotărâți să contribuie la apărarea NATO, a insistat Friedrich Merz. „Iar acest lucru ar trebui recunoscut de oricine se uită la aceste cifre”, a adăugat el, într-o aluzie abia voalată la adresa președintelui american.

Nu este sigur că acesta va recunoaște efortul Germaniei, care reprezintă totuși o schimbare de paradigmă și provoacă dezbateri în rândul vecinilor săi. În Franța, asumarea responsabilității de către Berlin este binevenită, după ani de investiții insuficiente în apărare, însă dorința Germaniei de a face din Bundeswehr „cea mai puternică armată din Europa” trezește unora amintiri neplăcute. Cu atât mai mult cu cât acest efort ar urma să avantajeze în primul rând industriașii germani.

Finanțat prin îndatorare, planul provoacă dezbateri și în Germania, unde finanțele publice sunt tratate cu mare seriozitate. Proiectul de buget prevede, într-adevăr, un împrumut net total de 203,7 miliarde de euro în 2027, cu aproape zece miliarde mai mult decât în prima variantă prezentată în aprilie, mai mult de jumătate urmând să fie alocat Bundeswehr. Până în 2030, această pondere va ajunge chiar la 70%. Acest împrumut net reprezintă de aproximativ patru ori nivelul din 2024. El a devenit posibil anul trecut datorită unei reforme a regulii de aur, care limitează teoretic datoria publică.

„Pacea în Europa este amenințată de agresiunea rusă. Nu ne putem apăra de Putin cu deficit zero”, a insistat luni ministrul Finanțelor, Lars Klingbeil, făcând referire la absența datoriei care a caracterizat anii 2010 ai Angelei Merkel, când Germania profita de exporturi, iar războiul era încă un concept abstract. Între timp, prima economie europeană a intrat în recesiune și ar urma să revină la creștere anul acesta doar datorită investițiilor în apărare și infrastructură finanțate prin îndatorare.

Pentru a reporni economia și a susține competitivitatea slăbită a companiilor germane, guvernul vrea însă să reformeze și sistemul social. El se pregătește să le ceară eforturi cetățenilor, incluzând, între altele, o pensie suplimentară obligatorie prin capitalizare, eliminarea pensionării anticipate la 63 de ani și înăsprirea regulilor privind concediile medicale. Pentru a face măsurile mai ușor de acceptat, guvernul prevede, ce-i drept, o reducere fiscală în favoarea gospodăriilor, dar nu toată lumea va beneficia în aceeași măsură.

Companiile, în special, sunt îngrijorate de spirala datoriei. „Până în 2030, cheltuielile sociale, cele pentru apărare și dobânzile aferente serviciului datoriei vor reprezenta deja 80% din bugetul total”, a avertizat Helena Melnikov, directoarea generală a Federației Camerelor de Comerț și Industrie. „Prin urmare, nu va mai rămâne aproape nicio marjă de manevră pentru cheltuielile legate de creștere economică.” În 2030, pentru serviciul datoriei sunt prevăzute 81 de miliarde de euro, ceea ce corespunde unui procent de 13% din bugetul total.

Traducere Rador: Ruxandra Lambru