G4Media.ro

Cum motivează CCR declararea neconstituțională a amenzilor uriașe din perioada stării de…

Cum motivează CCR declararea neconstituțională a amenzilor uriașe din perioada stării de urgență: Normele de stabilire a contravenţiilor trebuie redactate cu precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita

Normele prin care sunt stabilite contravenţii trebuie redactate cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita, astfel încât să fie apt să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care ar putea rezulta din săvârşirea unei anumite fapte, precizează Curtea Constituţională, în motivarea deciziei prin care a admis sesizarea Avocatului Poporului privind OUG ce reglementează amenzile în starea de urgenţă, transmite Agerpres.

„Normele prin care sunt stabilite contravenţii trebuie să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale sau acesta trebuie să poată fi identificat cu uşurinţă, prin trimiterea la un alt act normativ cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei contravenţiei. Norma trebuie redactată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita, astfel încât să fie apt să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care ar putea rezulta din săvârşirea unei anumite fapte. Altfel spus, legea trebuie să definească în mod clar contravenţiile şi sancţiunile aplicabile, fiind necesar ca destinatarul normei să cunoască din însuşi textul normei juridice aplicabile care sunt actele, faptele sau omisiunile ce pot angaja răspunderea sa contravenţională”, se precizează în motivare.

Cu toate acestea, arată judecătorii constituţionali, prevederile articolului 28 alineatul (1) coroborate cu articolul 9 alineatul (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 1/1999 nu indică „în mod clar şi neechivoc”, în cuprinsul normei legale, actele, faptele sau omisiunile care constituie contravenţii şi nici nu permit identificarea cu uşurinţă a acestora, prin trimiterea la actele normative cu care textul incriminator se află în conexiune.

„Astfel, art. 9 alin. (1), care vorbeşte despre ‘toate măsurile stabilite în prezenta ordonanţă de urgenţă, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite’, nu poate fi considerat o normă de trimitere. În absenţa indicării cu exactitate a dispoziţiilor legale la care se face trimiterea, nu sunt respectate regulile de tehnică legislativă cuprinse în art. 50 alin. (1) teza întâi din Legea 24/2000, potrivit căruia: „În cazul în care o normă este complementară altei norme, pentru evitarea repetării în text a acelei norme, se va face trimitere la articolul, respectiv la actul normativ care o conţine'”, se menţionează în document.

Potrivit Curţii, dispoziţiile articolului 28 din OUG 1/1999 stabilesc în mod nediferenţiat faptele care atrag răspunderea contravenţională.

„Prevederile art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 1/1999 nu numai că nu prevăd concret faptele care atrag răspunderea contravenţională, dar stabilesc în mod nediferenţiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeaşi sancţiune contravenţională principală. În ceea ce priveşte sancţiunile contravenţionale complementare, deşi legea prevede că acestea se aplică în funcţie de natura şi gravitatea faptei, atâta vreme cât fapta nu este circumscrisă, evident că nu se poate determina nici natura sau gravitatea sa pentru a stabili în mod just sancţiunea complementară aplicabilă”, precizează CCR.

Judecătorii constituţionali mai spun că prevederile articolului 28 din OUG 1/199 nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate.

„În concluzie, Curtea constată că, întrucât prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate impun o obligaţie generală de a respecta un număr nedefinit de norme, cu dificultate identificabile, şi stabilesc sancţiuni contravenţionale, neincriminând fapte concrete, încalcă principiile legalităţii şi proporţionalităţii care guvernează dreptul contravenţional. Aşa fiind, Curtea constată că prevederile art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin. (5) din Constituţie, precum şi cu principiul restrângerii proporţionale a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, prevăzut de art. 53 alin. (2) din Constituţie”, se arată în motivare.

Pentru aceleaşi argumente, Curtea reţine că imprecizia textului de lege supus controlului de constituţionalitate afectează, în consecinţă, şi garanţiile constituţionale care caracterizează dreptul la un proces echitabil, consacrat de articolul 21 alineatul (3) din Constituţie, inclusiv componenta sa privind dreptul la apărare, drept fundamental prevăzut de articolul 24 din Constituţie.

Pe 6 mai, Curtea Constituţională a României a admis sesizarea Avocatului Poporului asupra articolului 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 34/2020 pentru modificarea şi completarea OUG 1/1999.

OUG 34/2020 prevedea amenzi de la 2.000 la 20.000 de lei pentru nerespectarea restricțiilor impuse pe perioada stării de urgență.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

14 comentarii

  1. si, bineinteles, etalonul pentru precizie se afla la ccr

    • Ticalosul valer trece la teoria chibritului ca sa iexplice(sic!) de ce si-a batut joc de noi.
      Bai toar’su valerus, crezi ca nenea gheorghe, sau vasile ori Apetrei umbla dupa ei cu constitutia si legea 453/2004 in traista pentru ca, la o adica, sa aiba cu ce sa-l combata pe agentul de politie care ii acuza ca a incalcat legea? Adica, zice nea Apetrei, stai d-le politai sa vad daca ma incadrei bine la articolul si paragraful din lege, ca am legea la mine in traista?
      Pai, toar’su valerus moscovitus, in procesul verbal scrie ce articol a incalcat omul, iar daca stam drept si judecam stramb, ca matale, itele se desfac in fata instantei de judecata, unde omul patit este asistat de un avocat….
      Chiar nu ti-e rusine sa vii cu asemenea praf in ochi? Apropo, in legea 453/2004 pe care ai pastorit-o din scaunul de sef al CD, ai prevazut ceea ce sustii acum?
      Daca nu recunosti ca umbli cu fofarlica, cum se spune pe la tara, inseamna ca esti iremediabil pierdut si nu te mai poate salva nici Scaraotchi….

  2. Predoiu ar fi trebuit sa aiba gata din prima zi de dupa declararea neconstitutionalitatii acestei OUG prin care s-au stabilit amenzile aplicabile in timpul starii de urgenta, o alta OUG clara, neechivoca, constitutionala !

    PS. Cu s-o ocupa el acolo la Minister ?

    • Sunt de fapt peste 300 de persoane în MJ. Dar situația se-mpute, precum … peștele, de la cap.

  3. Nu-mi vine să cred că asta e motivarea. Se vorbește de precizie și previzibilitate, când dispozițiile alea erau destul de banale și simple de înțeles. Dacă alea nu sunt inteligibile, să ia CCR-ul Codul penal și să-l pună în mâna a vreo 2-3 oameni fără studii juridice, ca să vadă câți îl înțeleg. Acolo lipsă de precizie, nu în amărâtele astea de ordonanțe.

  4. ATATA TIMP CAT VA FII V. DRNEANU LA CCR VOM AVEA VIATA GREA ,ACESTI CATEI CARE-L PERIAU PE CEAUSESCU, CONDUC ROMANIA,AU PENSII SPECIALE ASIGURATE, SANT CU PSD.’-UL IN HAITA ! CRED CA ACESTIA SUNT KGB.ISTI SI IISI BAT JOC DE ROMANII, DIN CAUZA LOR TRAGEM PONOASELE,. PENSII DE NICI AMERICANII N-AU VISAT, SUNT LA ACESTI MEDIOCRII ORDINARI. CUM ISI BAT JOC DE ROMANI,ASA SA LE DEA DUMNEZEU !!!!!!!!!!!!!

    • Vorbim de un art dintr-o ordonanta din 1999…1999!. Problema nu e neaparat cat de mare era amenda ci ca nu sunt descrise in clar faptele pt care o ei. Daca intr-o stare de urgenta asteptam dupa motivari de la ccr si aprobarea de catre parlament a unor decizii care tb luate urgent, inseamna ca tb schimbata definitia din dex. Ganditi-va ca era razboi.

  5. Dar de „arestul la domiciliu” al celor din grupa de peste 65 de ani nu spune nimeni nimic, nu încalcă art. 53 alin. 2 din Constituție care subliniază ca restrângerea de drepturi și libertății se va face în mod nediscriminatoriu

    • Nu ba, ala ne incalca noua drepturile.
      Nu ne mai da dreptul sa va futem in gura pe pensionarii astia speciali.
      Eu am muncit 44 de ani pe mare si nu m-am plans niciodata .
      Am muncit 7/7 zile si nu mi-a fost greu.
      Si am fost un om liber. Om liber al marii libere.
      Futu-va in gura. Voi stiti ce inseamna libertatea bai rahati cu ochi?

  6. TOATE amenzile pentru persoane fizice/ juridice sunt de la X pana la Y. Si amenda este data de organ la fel de obiectiv/subiectiv si daca incepe de la 2 lei si se termina la 10 lei si daca intervalul este 2000 – 20000 lei.

  7. O țară distrusă de niste derbedei ce sau cățărat precum păduchele în frunce și nu mai putem scapade ei decât cu lupte grele.

  8. Decizia CCR nr. 152/6.05.2020 la care se refera acest articol stabileste lucrurui cu mult mai complicate decat chestiunea amenzilor.

    Se precizeaza ca decretul presedintelui de instituire a starii de urgenta precum si cel de prelungire a starii de urgenta puteau fi atacate in contencios administrativ …
    Apoi se precizeaza clar ca pe perioada starii de urgenta parlamentul trebuia sa aiba activitate intensa, nu sa stea degeaba si sa incaseze indemnizatii nemuncite…

    Insa cel mai interesant este ca prin decretele presedintelui nu puteau reglementa masuri de restrangere a drepturilor fundamentale si nici masurile care trebuiau luate pentru combaterea situatiei de urgenta … reglementarea lor trebuia sa existe prealabil decretului in cuprinsul unei LEGI ORGANICE (art. 73 din Constitutie) … adica OUG nr. 1/1999 din capul locului era o baza legala care nu putea permite dpdv constitutional emiterea decretelor prezidentiale referitoare la starea de urgenta …

    Asadar, timp de 30 de ani postrevolutionari/postdecembristi/postlovilutie, spuneti-i cum vreti, entitatile statale cu drept de legiferare au incasat bani pentru tampenii legislative … Este asta un motiv serios ca de acum inainte societatea sa nu mai fie pusa in situatia de a alege persoane in entitatile legislative care habar nu au cum sa faca legi?
    Credeti ca sistemul asta de ridicare de labe in sus sau de apasat butoane la indemnul liderilor de grupuri parlamentare mai poate legitima adoptarea de legi?

    E mai mult decat evident ca acest sistem de legiferare este extrem de periculos, nu numai ca serveste doar pentru justificarea unor sume de bani platitite pentru o munca necalificata a unor imbecili teleghidati sa ridice labele la ordin, dar mai ales pentru ca exista pericolul real ca aberatii legislative sa incurce grav in situatii de genul celei care exista in prezent …

    Societate, e cazul sa te trezesti si sa intelegi ca lucrurile serioase nu pot fi facute decat de oamneni seriosi si care se pricep sa faca lucrurile … e inacceptabil ca niste neaveniti, alesi de popor pe baza de propaganda jurnalistica de toate felurile, sa ajunga sa ia deciziile legislative in situatii critice.

    Propun modificarea sistemului legislativ in asa maniera incat orice lege care vizeaza chestiuni de importanta precum sanatatea publica sa fie supusa votului cetatenilor – democratie participativa, ca in Elvetia. Poporul sa aiba drept de a formula amendamente si drept de veto in privinta unor astfel de legi.

  9. Am comis o eroare, referitoare la posibilitatea atacarii decretelor referitoare la starea de urgenta in contencios administrativ … paragraful 93 din decizia CCR nr. 152/2020 zice ca nu se poate ataca in contencios pentru ca asemenea decrete intra in exceptiile regleentate de art. 126 alin. 6 din Constitutie, mai exact aceste decrete privesc raporturi cu parlamentul, intrucat parlamentul poate controla „temeinicia si legalitatea” decretelor pe calea unei hotarari adoptate de camerele reunite si poate ridica exceptii de neconstitutionalitate.

  10. Motivare de- dreptul gretoasa. Ceea ce explica stimata curte constitutionala este ca preocuparea cetateanului nu trebuie sa fie respectarea legii ci controlul conduitei in functie de banii pe care ii are in buzunar.
    Am bani, fac ce vreau, unde vreau cand vreau! Nu ca amaratii care trebuie sa respecte legea pentru ca n-au bani de amenda!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.