G4Media.ro

Cum motivează CCR că nu pot fi interzise amnistia și grațierea infractorilor…

Cum motivează CCR că nu pot fi interzise amnistia și grațierea infractorilor condamnați pentru corupție: Acești cetățeni ar deveni discriminați, iar autoritatea statului ar fi șubrezită / Interdicția nu poate fi realizată nici prin Constituție, nici prin lege

Curtea Constituțională (CCR) explică de ce a decis că amnistia și grațierea condamnați lorpentru corupție nu pot fi interzise: respectivele persoane ar fi discriminate în raport cu alți infractori, ”aspect de neacceptat prin prisma principiului egalităţii”, statuând totodată că această interdicție nu poate fi realizată nici măcar prin lege, deoarece ar încălca articolul 16 din Legea fundamentală, care garantează egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor României.

Explicațiile apar în motivarea deciziei din 18 iuie, prin care CCR a respins, cu unanimitate de voturi, inițiativele de revizuire a Constituției depuse în Parlament de Putere și de Opoziție în urma referendumului din 26 mai.

Curtea susține că efectul interdicţiei amnistiei și grațierii corupților este tratarea în mod diferit a două categorii de infractori: prima categorie, cea care cuprinde persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, nu poate beneficia de amnistie, grațiere colectivă sau grațiere individuală, pe când cea de-a doua categorie, cea care cuprinde persoane condamnate pentru orice alte infracţiuni decât cele de corupţie, poate beneficia de amnistie, grațiere colectivă sau grațiere individuală.

Rațiunea amnistiei și grațierii, mai explică judecătorii constituționali, are în vedere aspecte de umanitate, de oportunitate sau de percepție publică, neținând seama de natura infracțiunilor comise, pentru a putea să redea libertatea individuală.

Interzicerea amnistiei și grațierii infractorilor condamnați pentru corupție este contrară principiului egalității, mai susțin judecătorii CCR.

”Încălcarea principiului egalităţii cetăţenilor duce la ostracizarea unei categorii de cetăţeni, întrucât neagă prerogativa statului de a uita sau ierta fapta comisă, astfel că libertatea individuală a cetățenilor este apreciată în mod diferit în funcţie de infracţiunea comisă. Aceşti cetăţeni ar deveni discriminaţi chiar prin declaraţia expresă a legii fundamentale, aspect de neacceptat prin prisma principiului egalităţii. De aceea, din perspectiva principiului egalităţii nu există nicio justificare obiectivă şi raţională pentru care măsurile de amnistie/ graţiere ale statului să vizeze numai o parte dintre cetăţenii săi, în funcţie de natura infracţiunilor săvârşite. Din contră, acestea trebuie să aibă aplicabilitate generală şi abstractă, revenind autorităţilor competente decizia de a le acorda sau de a le refuza”, se arată în motivarea Curții.

Judecătorii au statuat că interdicția amnistiei și grațierii corupților nu poate fi introdusă nici prin Constituție, nici prin alt act normativ, deoarece ar contraveni articolului 16 din Legea fundamentală.

”Nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aeternam de acordare a măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală în privinţa anumitor categorii de infracţiuni, întrucât aprecierea oportunităţii acordării acestora revine, în exclusivitate, Parlamentului, respectiv Preşedintelui României. De aceea, având în vedere puterea discreţionară de care se bucură, Parlamentul sau Preşedintele României, după caz, pot acorda, prin lege sau decret, amnistia sau graţierea colectivă/ individuală numai pentru un anumit cuantum al pedepsei sau pentru anumite infracţiuni, fără a se pune problema, în acest caz, a încălcării art.16 din Constituţie”, se mai precizează în motivare.

Curtea mai reține că interdicţia generală de a acorda amnistia sau graţierea în privinţa faptelor de corupţie are drept efect negarea vocaţiei persoanelor care au săvârşit fapte de corupție să beneficieze de actul amnistiei sau graţierii.

”Un asemenea tratament juridic, indiferent de nivelul său normativ, desconsideră existenţa umană a individului, plasând, din punct de vedere uman, persoanele care au săvârşite „fapte” de corupţie într-o situaţie de inferioritate, ceea ce se constituie într-o limitare a demnităţii lor umane”, mai prevede decizia CCR.

În concluzie, judecătorii arată că propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei limitează în mod excesiv puterea statului şi a posibilităţii sale de apreciere, ceea ce afectează, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea sau beneficiul cetăţenilor.

”Astfel, ca efect al limitării puterii publice, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, contrar demnităţii umane. Curtea constată, astfel, că măsura preconizată reprezintă o desconsiderare a principiilor subiective care caracterizează fiinţa umană, ceea ce se constituie, prin prisma art.152 alin.(2) din Constituţie, într-o atingere adusă demnităţii umane”, conchid judecătorii CCR.

Curtea Constituțională a respins pe 18 iulie ambele inițiative legislative de revizuire a Constituției depuse de putere și de opoziție în urma referendumului din 26 mai.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

14 comentarii

  1. Bă bă ba ce încălcare a demnității jjjajja javrelor, demnitatea mea este încălcata când trebuie sa șterg căcatul la italieni nevoit fiind sa plec de atata furt cât a-ți facut,investiții zero numai ici pe colo si la alegeri javrelor

  2. Coruptii trebuie avansati in grad si trimisi la CCR, locul lor este deasupra legilor societatii… Capo’ di tuti capii a devenit Dormamu … scuze Cacareanu sau cum draq il cheama …

  3. Cine a organizat referendumul pt justitie sa aduca banii inapoi.

    • Si banii pt referendumul pt fam cu cei 30% ai lor? De ala ce zici?

    • CCR, dar lighioanele si paraziții de parlamentari de ce nu-s egali in fața legii cu cetățenii, alegătorii acestei țări?
      CCR, răspunde public românilor, de ce un parlamentar are mai multe drepturi decât un alegător=cetățean ?
      Dacă scrie cumva prin Constituție ceva legat de acest fapt, vă solicitam să ne explicați de ce noi cetățenii suntem mai proști si nu suntem egali in fata legii față de cangrena senatorilor si deputaților din Parlament?

  4. In statul PSD, infractorii au numai drepturi, victimele au numai de suferit.

  5. Oricum privim lucrurile se pare ca CCR are dreptate in aceasta cauza . Singura solutie posibila ,este eliminarea ca factor de decizie, adica eliminarea parlamentului ca decident ,in cazul amnistiei si gratierii , din textul constitutiei , sau obligativitatea ca decizia parlamentara , sa fie luata doar cu aprobarea unanima a membrilor institutiei . Singura institutie, care sa poata decide amnistia si gratierea sa ramana institutia Prezidentiala ,ce evident este clar impartiala si este in acelasi timp unilateral supusa contestarii publice, in cazul unor presupuse derapaje . Nimeni nu isi risca fotolilul de presedinte ,prin punerea in aplicare a unor decizii eronate. Poate ma insel ? Dar cred ca se poate incerca.In definitiv ce legatura are Parlamentul cu AMNISTIA SI GRATIEREA.

  6. amnistia si gratierea sunt acte de clementa care se dau de buna credinta doar in cazuri extraordinare si critice, de aceea ele trebuie sa ramana optiuni deschise oricand o situatie absolut urgenta le va cere. insa felul in care coalitia actuala de guvernare doreste sa confiste aceste notiuni de buna credinta pentru scopul lor parsiv de a poza in „victime ale abuzurilor statului paralel” pentru a scapa de consecintele judiciare ale faptelor comise chiar de ei, este de nepermis, iar fix lucrul acesta a sanctionat poporul la referendum.

  7. „Curtea susține că efectul interdicţiei amnistiei și grațierii corupților este tratarea în mod diferit a două categorii de infractori: prima categorie, cea care cuprinde persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, nu poate beneficia de amnistie, grațiere colectivă sau grațiere individuală, pe când cea de-a doua categorie, cea care cuprinde persoane condamnate pentru orice alte infracţiuni decât cele de corupţie, poate beneficia de amnistie, grațiere colectivă sau grațiere individuală.”

    Citind afirmatiile de mai sus si luind in considerare climatul societatii unde coruptia si criminalitatea sint fenomene ce par a se generaliza, cred ca o solutie mai buna ar fi includerea ambelor categorii in interdicita de a beneficia de gratieri si amnistii.
    Asta ar trimite un semnal solid despre directia in care societatea se indreapta (sau ar trebui sa se indrepte!).

  8. Trebuie confiscata averea nedovedita – asta ar starpi cel mai repede coruptia! Si lucrul asta trebuie sa devina rutina, reflex nu exceptie ca acun. Efectiv cand vezi un „pusti de bani gata” vuind prin oras cu viteza sau cu muzica la maxim in masina de lux oatentativ facand-o pe traficantul sau rapper-ul gangaster din filme, trebuie oprit, amendat si imediat luat in vizor si cercetat de unde are bani de bolid de lux sa polueze sonor orasul si sa o faca pe-a desteptul?! Cercetat fiscal, si daca nu poate dovedi venituri care sa justifice – confiscat! Nu asa numai nu stiu ce proces de coruptie cu mari rechini! Si inca ceva : contraventii dupa venit ca in tarile nordice, esti bogat si iti testezi Ferrari-ul pe drum public incalcand limita de viteza nu platesti aceeasi amensa ca unul care castiga mediul sau aproape mediul pe economie si plateste o Dacia in rate, ci platesti proportional cu venitul tau mare pe care il folosesti iresponsabil si periculos!

  9. Intr-o tara normala, dupa aceasta motivare a CCR-ului, persoana care a initiat si care si-a asumat acest referendum, in culpa, presedintele Iohannis, ar trebui sa-si dea demisia fara nicio ezitare. Este inadmisibil ca domnul presedinte sau consilierul acestuia pe probleme de justitie sa nu stie acest lucru, INADMISBIL! Dar ma repet, intr-o tara normala, cu oameni normali. Dragi romani, pentru a 100 oara, ati fost pacaliti si doar ce v-am avertizat inainte de referendum ca va duceti sa votati degeaba. HaHaHa, Romania lucrului bine facut!

    • Se pare ca nu ai inteles , rezultatul referendumului este unul politic si impiedica in viitor ca amnistia si gratierea sa fie atasate de persoane condamnate pentru coruptie . Nimeni nu poate incalca o decizie populara . Referendumul nu a solicitat o schimbare a constitutiei , asa cum gresit s-a facut ulterior(dar nu de catre presedinte ) ,cu textul ajuns spre avizare la CCR si care a fost partial respins . Modalitatea de a pune in aplicare decizia populara, apartine clasei politice , nu poporului . Este treaba ei cum face asta .

  10. De acord, dar atunci nici nu ar trebui sa fie aceste acte de clementa aplicate „general”, iar orin lege sau OUG sa se justifice/clarifice doar cazurile in care aceste acte ar putea fi JUSTIFICATE si aplicate. Efectiv ma doar undeva dc va fi vreodata cineva amnistiat de coruptie, cata vreme actul de coruptie a fost fara intentie, a dovedit parerea de rau, a reparat prejudiciul si s-a retras din orice fctie publica, inclusiv a primit interdictia de a mai ocupa o fntie publica numita sau prin concurs. Orice corupt amnistiat sa dispara din politica, functii publice si sa reintregeasca prejudiciul. Poate, deci poate, asa am fi de acord.

  11. Alta grupare de” ultrasi” bine platiti.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.