Cum arată reforma în administrația locală propusă de PSD la negocierile de la Cotroceni: Reducere graduală cu 25% a numărului de angajați în patru ani / Cu cât o primărie e mai digitalizată, cu atât sunt mai substanțiale concedierile / Minimum 8–10 funcționari la primăriile mici

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a prezentat la negocierile de marți de la Palatul Cotroceni o propunere alternativă de reformă în administrația locală, după ce duminică a respins, alături de UDMR, propunerea premierului Ilie Bolojan. Propunerea PSD prevede o reducere graduală cu 25% a numărului de angajați din primării și consilii județene în patru ani, spre deosebire de planul lui Bolojan, care a cerut o reducere rapidă de la 1 ianuarie 2026 cu 10% sau 15% a angajaților din local, după cum arată informațiile remise de PSD redacției G4Media.

Reamintim că președintele Nicușor Dan a organizat marți o întâlnire de aproape trei ore la Cotroceni cu liderii celor patru partide din coaliție, după blocajul de duminică, când premierul Ilie Bolojan a avertizat că va demisiona dacă partidele nu îi vor accepta reforma în administrație. Liderii PSD și PNL au declarat după întâlnire că și-au asumat noi negocieri, timp de două săptămâni, pentru a debloca situația. În plus, premierul Bolojan a anunțat că e nevoie și de o reformă a administrației centrale – ministere, agenții guvernamentale.

Fostul premier PSD Marcel Ciolacu a promis în mod repetat o reformă a administrației, care ar fi dus în primul rând la desființarea posturilor vacante. Datele oficiale arată că în mandatul guvernului PSD-PNL condus de Ciolacu nu a scăzut însă nici numărul de posturi vacante.

Propunerea PSD prevede criterii pentru diferențierea reducerilor, criterii care ar duce la protejarea primăriilor mici, acolo unde partidul lui Grindeanu are cel mai mare număr de primari:

Criterii propuse de PSD pentru diferențierea reducerilor:

• Raport angajați/locuitori:
o UAT < 1.500 locuitori – minimum 8–10 funcționari de bază, fără reduceri sub acest prag.
o UAT > 5.000 locuitori – țintă: 7 funcționari/1.000 locuitori.

• Capacitate de absorbție fonduri UE:
o UAT cu absorbție scăzută (<50 €/locuitor ) – prioritate la întărirea echipelor de proiecte.
o UAT performante – pot reduce personal auxiliar, dar cu condiția reinvestirii economiilor în digitalizare.

PSD a propus o diferențiere și în funcție de gradul de digitalizare a primăriilor, ceea ce ar duce la concedieri mai substanțiale în primăriile digitalizate:

• Grad de digitalizare a serviciilor:
o <30% servicii online – nu se reduc posturi, ci se investește în infrastructură și formare.
o 30–60% – reducere graduală de max. 15%.
o 60% – reducere de 20–25% posibilă, cu standardizare și interoperabilitate.

Mai mult, PSD propune ca numărul de concedieri să fie mai mic în primăriile care gestionează spitale, școli mari sau drumuri, dar și în localitățile cu șomaj ridicat și populație îmbătrânită. Acestea ar urma să beneficieze de o clauză de protecție în fața concedierilor, care să nu poată afecta mai mult de 10% din funcționari.

Social-democrații au propus ca reforma în administrație să nu fie rapidă, așa cum a cerut Bolojan până la 1 ianuarie 2026, ci în patru etape întinse pe patru ani:

• Faza I – Audit și digitalizare de bază: cartografierea posturilor, lansarea platformelor online pentru servicii simple (certificate, taxe, programări).
• Faza II – Reduceri diferențiate până la 25%: aplicarea criteriilor, mobilitatea voluntară a personalului între UAT, crearea de centre intercomunale pentru servicii specializate.
• Faza III – Consolidare structurală: stimulente pentru comasarea voluntară a UAT-urilor foarte mici, reducere suplimentară acolo unde există redundanțe clare (până la 30% maxim).
• Faza IV – Administratie digitală și transparentă: integrarea completă a serviciilor în platforma unică națională, standardizare după model estonian și nordic.

România are 3.228 de primării și consilii județene cu un total de 189.777 posturi în administrația locală, dintre care ocupate circa 129.000 de posturi. Simulările actuale privind o reducere de 45% din totalul posturilor ar conduce, în practică, la 17.815 posturi ocupate desființate, adică o scădere medie de 14% din totalul efectiv.

PSD a argumentat că problema centrală a reformei rapide propuse de Ilie Bolojan nu este cifra absolută, ci faptul că reducerea de personal s-ar aplica liniar, fără a ține cont de specificul fiecărei comunități. Datele arată dezechilibre regionale semnificative: Bihor ar pierde doar 3%, în timp ce Buzău ar fi afectat cu -23%, Galați cu -22%, Sălaj cu -21%.

Partidul condus de Grindeanu susține că această abordare riscă să genereze sub-administrație în zonele rurale mici, unde 2–3 funcționari în minus pot însemna absența serviciilor publice de bază (contabilitate, urbanism, asistență socială).

Reamintim că premierul Bolojan l-a acuzat pe Cseke Attila (UDMR), ministrul Dezvoltării, că a oferit o propunere “fake, cu efecte nule”, de reducere posturilor din administrația publică.

Ministerul pe care îl conduce a fost acuzat marți dimineața de premierul Bolojan că a propus date “fake” pentru reducerea posturilor din administrație. “Când a apărut propunerea de reducere cu 25% a posturilor, lucrurile sunau bine. Dar eu sper că a fost o analiză eronată. Când vezi că nu ai nici o reacție trebuie să te întrebi de ce. Făcând o analiză reală și cinstită am constatat că propunerea Ministerului Dezvoltării de reducere cu 25% a posturilor maxime era un fake, cu efecte nule”, a spus premierul, într-o conferință susținută luni dimineața.

În cursul serii, premierul și-a temperat declarația, vorbind, la Digi 24, despre “o eroare de analiză”: “Mie îmi place să cred că a fost o eroare de analiză și că n-au luat în calcul numărul de posturi efectiv ocupate. Cred că a fost o eroare de analiză care nu se va mai repeta”.