Criza politică din Franța ar putea avea consecințe asupra întregii UE și Ucrainei

Prim-ministrul francez François Bayrou a pierdut votul de încredere în Parlament. Planul de austeritate pe care voia să-l impună a fost prea nepopular. Consecințele ar putea afecta și UE, și Ucraina, arată o analiză Deutsche Welle.

”Acest moment al adevărului l-am dorit eu însumi”. Cu aceste cuvinte și-a început discursul premierul francez François Bayrou, în fața deputaților din Adunarea Națională. Aflat în funcție de abia nouă luni, Bayrou a fost deja nevoit să ceară încrederea parlamentarilor. Marea temă: datoria Franței.

A doua economie din Uniunea Europeană are o datorie publică de aproximativ 3,4 trilioane de euro, aproape 114% din produsul intern brut (PIB). În 2024, deficitul a fost, conform datelor oficiale, de 5,8% din PIB. Ambii indicatori sunt aproape de două ori mai mari decât prevăd criteriile de stabilitate ale UE: o datorie publică de maximum 60% și o îndatorare anuală de cel mult 3%.

Doar pentru dobânzi, fără rambursarea împrumuturilor, deci, Franța trebuie să plătească anul acesta 55 de miliarde de euro. Anul viitor, nivelul ar sări la 66 de miliarde, i-a pus în gardă Bayrou pe parlamentari, amintindu-le că țara nu a mai avut un buget echilibrat de 51 de ani, din 1974.

Franța se confruntă cu un ”val de datorii de neoprit”, iar creditorii cer mai mult decât produce țara prin muncă, a punctat Bayrou (74 de ani), adăugând: ”Aveți puterea de a răsturna guvernul, dar nu aveți puterea de a șterge realitatea”.

Pentru a ține sub control datoria, Bayrou intenționa să introducă în 2026 un curs strict de austeritate, prin care să fie economisite în total aproximativ 44 de miliarde de euro. În special planul de a elimina două zile de sărbătoare legală a stârnit mari controverse în rândul populației franceze.

Parlamentul îi retrage încrederea lui Bayrou

Și în parlament se contura protestul. De aceea, înainte să se ajungă la un vot al deputaților asupra planurilor sale de austeritate, Bayrou a convocat el însuși votul de încredere de ieri. Rezultatul a fost clar: doar 194 de deputați i-au acordat premierului încrederea, în timp ce 364 i-au refuzat-o.

Decizia lui Bayrou de a recurge la o moțiune de încredere este calificată de Benjamin Morel drept ”sinucidere politică”. Premierul a vrut de fapt să-și asigure susținerea pentru planul bugetar, explică pentru DW lectorul de drept public de la Universitatea Paris Panthéon-Assas. Bayrou și-a supraestimat, evident, șansele.

Un eșec anticipat

Încă dinaintea ședinței parlamentare de ieri era limpede că premierul francez nu prea avea cum să iasă câștigător. Liderii de partide, în special cei din tabăra stângii radicale și cei ai dreptei extreme, au anunțat clar că nu îi vor acorda încrederea.

Bayrou este președintele partidului liberal Mouvement Démocrate (MoDem), care colaborează în Adunarea Națională cu partidul președintelui Emmanuel Macron, Ensemble. Totuși, alianța nu are majoritate nici în Adunarea Națională (camera inferioară a parlamentului francez), nici în Senat (camera superioară).

Următoarea decizie îi aparține lui Macron

Se așteaptă ca François Bayrou să își prezinte demisia președintelui Franței, iar acesta să o accepte, cerându-i totodată să rămână interimar în funcție până la desemnarea unui nou premier.

Viitorul prim-ministru va trebui să se ocupe, sub presiunea timpului, de adoptarea bugetului pentru 2026, afirmă Benjamin Morel. Găsirea unui șef de guvern capabil să coaguleze o majoritate rămâne, însă, o sarcină dificilă. Partidele de opoziție nu au niciun interes să ofere ”cadouri” guvernului. De pildă, dreapta radicală, Rassemblement National al lui Marine Le Pen, cere insistent dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate.

Și Eric Maurice, analist politic la think-tank-ul European Policy Center, se așteaptă ca pentru Macron să fie dificil să găsească echilibrul politic potrivit. Potrivit experților, problema va fi să identifice un candidat care să mențină sprijinul taberei de centru-dreapta a lui Macron și, în același timp, să adune și voturi-cheie ale social-democraților. Maurice se așteaptă ca, de această dată, conținutul programatic să conteze mai mult decât numele persoanei.

Alegeri anticipate nu par, totuși, pentru moment, cel puțin, a fi un subiect. Macron a respins de mai multe ori această variantă. Președintele francez a exclus și propria demisie înainte de expirarea mandatului, în 2027.

Ce înseamnă criza guvernamentală franceză pentru UE

La Bruxelles, evoluțiile de la Paris sunt urmărite cu mare atenție. Franța este, după Germania, a doua economie ca mărime a UE. Cele două țări sunt adesea considerate ”motorul integrării europene”. Maurice nu se așteaptă la efecte atât de dramatice ca în timpul crizei euro, începută în 2008. Totuși, instabilitatea din Franța ar putea avea consecințe economice asupra restului UE, de pildă, prin lipsa de investiții sau scăderea productivității.

Un blocaj politic în Franța ar putea avea și consecințe politice pentru UE. Țara ar putea să nu mai aibă o poziție clară în domenii precum politica migrației, agricolă, comercială sau industrială. Rolul Franței în UE s-ar putea modifica, sub un nou guvern.

Pe plan extern, în ceea ce privește Ucraina, nu se va schimba nimic cât timp Macron rămâne în funcție. Totuși, avertizează Maurice, îi va fi dificil să livreze rezultate. Creșterea bugetului apărării, de pildă, va fi greu de realizat dacă bugetul nu este adoptat sau este amânat.