Criza locuințelor, o dilemă europeană / De la îngrijorare la prioritate de politici la nivelul UE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Orice european care a fost nevoit să se mute în ultimii ani a trăit probabil acest coșmar: creșterea prețurilor locuințelor, a chiriilor și a facturilor la utilități, lipsa ofertei de locuințe și necesitatea de a găsi modalități din ce în ce mai bizare pentru a obține acel contract de închiriere atât de greu de obținut.

Proiectul jurnalistic European Newsroom care reunește agenții de presă din mai multe țări, pune toate piesele acestui puzzle într-o analiză complexă pe subiectul crizei locuințelor.

Europa are o problemă cu locuințele. Și, deși Uniunea Europeană nu are competență directă în acest domeniu, Bruxelles-ul a realizat că se profilează probleme la orizont. Într-un discurs susținut pe 29 septembrie, primul comisar european pentru locuințe, Dan Jørgensen, a afirmat că, atunci când vorbim despre locuințe, „vorbim despre însăși esența democrației noastre în Europa”.

„Este mai mult decât cărămizi și mortar. Este mai mult decât cerere și ofertă. De fapt, vorbim despre drepturile fundamentale și demnitatea poporului nostru. Despre coeziunea comunităților noastre, elementele constitutive ale societății noastre, competitivitatea economiei noastre.”

El a adăugat: „În toată Europa, există un sentiment palpabil de nedreptate, în special în rândul tinerilor noștri.”

Sinteza datelor: situații divergente în statele membre ale UE

Indiferent de statisticile analizate, indicatorii indică o criză:

• În ultimii 15 ani, prețurile locuințelor au crescut cu 60,5 %, potrivit datelor Eurostat publicate vineri. Ungaria se află în frunte cu o creștere de 277 %, urmată de Estonia (250 %).
• Numai în Italia prețurile locuințelor au scăzut între 2010 și al doilea trimestru al anului 2025 – cu 1%.
• Situația este aceeași și în cazul chiriilor: acestea au crescut în 26 din cele 27 de state membre, în medie cu 28,8% și până la 218% (Estonia). Numai în Grecia chiriile au scăzut cu 9%.
• În al doilea trimestru al anului 2025, prețurile locuințelor au crescut cu 5,4% în UE, potrivit Eurostat. Chiriile au crescut cu 3,2% față de
• aceeași perioadă a anului precedent.
• Bulgaria, de exemplu, a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale prețurilor locuințelor, cu 15,5% (în ușoară scădere față de creșterea record de 18,3% din ultimul trimestru al anului 2024). Creditele ipotecare au atins, de asemenea, niveluri record în această țară. În august 2025, volumul acestora se ridica la 30,2 miliarde de leva (15,4 miliarde de euro), o creștere de 27,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Bulgariei.
• În Germania, studenții sunt afectați în mod deosebit de creșterea chiriilor, prețurile camerelor în apartamente comune crescând cu 6,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit cifrelor din 2023.

Să muncești pentru a trăi

Un număr din ce în ce mai mare de gospodării se confruntă cu costuri de locuire inaccesibile, pe care Parlamentul European le definește ca fiind cheltuieli de peste 40% din venitul disponibil pentru locuire.

Conform celor mai recente cifre Eurostat disponibile, în 2023, 8,8% dintre persoanele din UE au cheltuit mai mult de 40% din venitul disponibil pentru locuință. Cea mai mare proporție se înregistrează în Grecia, cu 28,5%, iar cea mai mică în Cipru, cu 2,6%.
În Berlin, o treime dintre gospodării nu își pot permite un apartament pe piața liberă a închirierilor.
Aproape 70% dintre cetățeni dețin propria locuință. Rata de proprietate a locuințelor rămâne ridicată în Europa de Est, dar diferențele de accesibilitate se adâncesc în centrele urbane din vest.
În Republica Cehă și Ungaria, de exemplu, un apartament costă în prezent în medie de 13,6 ori salariul mediu anual, doar în Portugalia cifra fiind mai mare. Pe de altă parte, în comparație cu alte țări din UE, locuințele de închiriat sunt pe locul cinci în ceea ce privește accesibilitatea, potrivit unui indice elaborat de banca Česká spořitelna și portalul Europe in Data.
Dinamica cererii: demografie, migrație și urbanizare

Cum am ajuns aici? O serie de factori au contribuit la presiunea actuală asupra pieței imobiliare.

Schimbări demografice: urbanizarea exercită presiune asupra orașelor. Migrația către orașe a crescut din nou după pandemia de Covid-19.
Fluxurile migratorii: atât migrația în interiorul UE, cât și sosirile din țări terțe alimentează cererea.
Tendințele demografice: îmbătrânirea populației și reducerea dimensiunii gospodăriilor (creșterea numărului de gospodării cu o singură persoană) reduc și mai mult oferta.
Costurile: creșterea costurilor energiei determină, de asemenea, o orientare a cererii către apartamente mai mici. Creșterea ratelor dobânzilor determină, de asemenea, o orientare a cererii către unități de închiriere.
Turismul: în centrele turistice, platformele de închiriere turistică pe termen scurt, precum Airbnb, îi alungă pe rezidenți.
Constrângeri din partea ofertei: blocaje în construcții și reglementări

Unele țări cheltuiesc o parte semnificativă din PIB-ul lor pentru construcții, dar rezultatele sunt mixte.

Blocaje în planificare: zonarea strictă, procesele îndelungate de autorizare și fenomenul NIMBY („Not In My Backyard” – „Nu în curtea mea”) sunt citate ca bariere. În Franța, primarii spun că le este din ce în ce mai greu să găsească acest echilibru: „Există acest paradox de a fi abordați aproape în fiecare zi de locuitori care au nevoie de locuințe, în timp ce, în același timp, suntem dați în judecată de oponenții extinderii urbane, chiar și atunci când este vorba de construirea de locuințe pentru studenți”, a declarat primarul din Strasbourg, Jeanne Barseghian.
Sectorul construcțiilor: Lipsa forței de muncă și creșterea costurilor materialelor încetinesc procesul de construcție.

Citește analiza integrală aici.