UPDATE Cristian Diaconescu: Rusia a cerut o nouă Ialta, o împărțire a sferelor de influență și retragerea SUA din estul Europei, inclusiv din România / „Statele Unite au refuzat, în acest moment”

Update: Cristian Diaconescu a revenit joi cu precizări. El a spus la Realitatea Plus, citată de RFI, că „nu am afirmat că, în aceste zile, la negocierile dintre SUA și Rusia, ar fi existat pe masă această cerere. Sub nicio formă! Dar în 2022 a fost această cerință din pachetul de negociere, negociere care nu a ajuns la finalitate. Și pentru Țările Baltice, Bulgaria, Ungaria exista această solicitare”.

Precizările lui Diaconescu sunt stranii, dat fiind că el a răspuns clar ”DA” când a fost întrebat de moderatorul Mihai Gâdea la Antena 3 ”Să fie împărțirea pe sfere de influență? Să se revină la situația dinante de 1997” ”Deci ca la Ialta să vorbească marile puteri?”.

”Am toate argumentele să afirm că SUA a refuzat în acest moment un astfel de moment”, a mai spus Diaconescu miercuri seară la Antena 3.

Articol inițial: Șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat miercuri seară la Antena 3 CNN că în negocierile SUA-Rusia de la Riad, delegația rusă a cerut o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România. „Statele Unite au refuzat, în acest moment”, a spus Diaconescu. Întrebat dacă România are garanții în acest moment că acest lucru nu se va întâmpla, fostul ministru de externe a răspuns: „Nu avem garanții”.

„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte strategice, politice, de tip Ialta. Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa ceva, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americani. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibilitate privind criza. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani privind criza ucraineană.

Atâta vreme cât astăzi concluzia părții americane este aceea că Rusia nu a dat semnale pentru o construcție pozitivă, din perspectiva solicitării Moscovei privind regimul de sancțiuni, SUA nu va ridica regimul de sancțiuni. Situația va evolua. Acum discutăm despre europeni, într-adevăr, președintele Macron și aici aș vrea să fac o paranteză, discuția cu președintele Bolojan a fost extrem de interesantă, la discuție a fost și o întreveredere bilaterală România-Franța. Din câte știu a fost una extrem de bună și președintele Macron și-a asumat și o serie de declarații publice. Se pare că dincolo de anumite disfuncționalități de parcurs, Franța consideră că parteneriatul de 16 ani poate avea în continuare o consecință strategică semnificativă”, a declarat Diaconescu.

Acesta a explicat ce și-au dorit rușii de la negocierile cu americanii.

„Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții, urmând ca, privind situația din aceste zone să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Yalta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor.

În egală măsură, evident, această proximitate a NATO ar fi din perspectiva Rusiei necesar a fi limitată cât se poate de mult pentru a-și rezolva problemele de adâncime strategică, adică ei să-și împingă sursa de amenințare, pentru că așa au consacrat-o în opinia publică”, a explicat șeful cancelariei prezidențiale.

Diaconescu spune că România a fost informată despre aceste discuții.

„Am fost informați, are o relevanță din ce privește relevanța României. Le-am primit, nu le-am cerut noi. Statele Unite au refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții”, spune acesta.

Despre discuțiile din Europa, despre securitatea continentului și viitorul Ucrainei, Diaconescu spune că sunt discutate inclusiv garanții militare.

„Sunt puse în discuții teme pe care președintele Bolojan le-a anunțat în ce privește 1. garanții de securitate în condiții excepționale pentru Ucraina. 2. O poziționare a armatei europene, Emmanuel Macron a avut această idee cu timp în urmă, atunci Bucureștiul s-a grăbit să respingă, am trecut peste moment. Tema va fi discutată în interiorul european. Prevalează anumite formate informale -grupuri de state – pentru că se încearcă conturarea unei poziții comune prin consultări în funcție de amenințări, interese care sunt deosebite, sigur nu va fi evitat niciun stat european membru NATO sau UE, doar că la unele poziția e cunoscută, deci participarea lor nu reprezintă o valoare adăugată ci o problemă de blocaj. Vom încerca iar Rusie va vedea acest lucru ca înăuntrul european dar și în relația cu SUA să retransmitem semnalul de solidaritate. Deschiderea privind Moscova e doar temporară cum spun americanii să avem în vedere că e un început și nu un sfârșit. Evident încetarea războiului în Ucraina ca să nu mai moară oameni e clar o soluțiep e care și-o dorește toată lumea. Consecințele ulterioare nu se rezolvă într-o zi, într-o săptămână sau o lună. America nu va periclita relația cu UE din perspectivă economică, strategică, de stabilitate, sunt multe cifre din acest punct de vedere în favoarea dezideratelor Rusiei, exclus. Să fim atenți la nuanțe”, mai spune Cristian Diaconescu.

Întrebat dacă România va trebui să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite, șeful cancelariei prezidențiale a declarat: „Vreau să dau un răspuns clar – categoric nu, sigur, vor fi nuanțe care să genereze probleme pe termen scurt dar nu se va pune această situație. Ceea ce va conta pentru că suntem într-o regiune relevantă, va fi să ne facem înțeleși partenerilor noștri, unii dintre ei fiind dincolo cu un ocean înre noi, în ce privește interesul din acest moment privind cooperarea și sprijinirea României pentru ca în condițiile în care acest lucru nu se întâmplă situația ulterioară să fie mult mai complicată, inclusiv pentru Washington, din punctul de vedere al unei expansiuni a Rusiei. Deci, din aces punct de vdere, nu se pune problema unei alegeri de aest tip, dar se pune problema controlării dialogului, a înțelegerii anticipate care ar putea fi urmările. Sigur, se așteaptă de la România nu doar să se vorbească ci să se cunoască și niște stări de fapt. Insistăm și vom reuși să fim și la Washington, și în Europa și în Turcia și în Polonia.”

„Poziția României e cât se poate de consecventă în condițiile în care vom avea un proiect comun european și euroatlantic care să fie incluziv pentu România. Din această perspectivă, suntem parte a dialogului ar ultima care decide este Ucraina. Retorica publică nu ține cont de decizii, sunt mult diferențe dintre ce rezultă din declarații și care e contextul real. E evident că așa cum și-a dorit din februarie 2022, Rusia nu paote desființa Ucraina, deci trebuie să existe o formulă tranzitorie. În Coreea e armistițiu de 40 de ani. Ce vreau să spun e că e greu de anticipat cum se va rezolva totul. Nu se poate, cât se poate de simplu spus, acorda unui stat nuclear valoarea de precedent prin atacarea unui alt stat și schimbarea frontierelor. Retorica poate să aibă mai multe ținte, dar din punct de vedere al parcursului, Donald Trump a anunțat ceastă dschidere către Rusia, a scos Moscova din blocajul diplomatic în care se afla, oferindu-i o oportunitate. Dacă Rusia nu va înțelege sau va intra în logica de escaladare pentrua obține mult mai mult, Trump va schimba atitudinea peste noapte”, a mai declarat Cristian Diaconescu.

Context istoric:

La Conferința de la Ialta, numită și Conferința din Crimeea, din 4-11 februarie 1945, au participat liderii SUA, Marii Britanii și Uniunii Sovietice.

Premierul britanic, Winston Churchill, președintele american, Franklin D. Roosevelt și dictatorul sovietic Iosif Stalin, au negociat faza finală a celui de-al Doilea Război Mondial, liniile generale ale unei noi ordini de pace, divizarea și denazificarea Germaniei, dar și principiile unei noi distribuții a puterii care presupunea înființarea celei mai importante organizații globale: Națiunile Unite.

„Conferinţa de la Ialta, din februarie 1945, a pus bazele hărții Europei postbelice. Prin avantajele pe care sunt nevoiţi să i le ofere lui Stalin, Churchill şi Roosevelt permit URSS-ului să-şi poată extinde stăpânirea asupra Europei de Est. Sovietizarea acesteia, dar şi divizarea Germaniei îşi au originea în Conferinţa de la Ialta. Pentru câştigătorii războiului, există două probleme majore:regimul ţărilor învinse şi frontierele acestora. Declaraţia de la Ialta stipula că ţările învinse trebuiau să-şi desemneze guvernele în urma unor alegeri libere. Mult mai complexe erau însă chestiunile teritoriale, în special problema Poloniei şi a Germaniei. Chestiunea Germaniei a fost rezolvată prin recurgerea la o împărţire în patru zone de ocupaţie, identică cu cea a Berlinului, care trebuia să dureze până la semnarea Tratatului de Pace, dar sovietizarea rapidă a părţii de est va duce la divizarea Germaniei:simbol al ruperii Europei în două.”, potrivit Historia.