Creșterea impozitelor asupra mediului privat e greșită și va provoca ofensiva partidelor putiniste

România a avut cea mai accelerată dezvoltare din istorie în ultimele două decenii grație apartenenței la UE și unei politici fiscale prietenoase cu mediul privat. Guvernarea PSD-PNL condusă de Marcel Ciolacu și Klaus Iohannis a aruncat în aer echilibrele bugetare, iar noua guvernare Ilie Bolojan – Nicușor Dan caută acum soluții rapide pentru redresare. Unele măsuri discutate în coaliție, dacă vor fi adoptate, vor afecta serios antreprenorii și vor diminua competitivitatea economică a României. Cu un astfel de efect, creșterea economică va fi imposibilă, cu efecte politice dramatice: creșterea partidelor putiniste și extremiste.

Printre măsurile discutate de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR se numără creșterea impozitului pe profitul companiilor și a impozitului pe dividende, plus instituirea de noi supra-taxe pentru bănci și alte corporații. Nu e clar dacă ele vor fi adoptate în cele din urmă sau nu, astăzi au loc ultimele discuții.

În lipsa altor avantaje competitive, politica fiscală actuală foarte prietenoasă cu mediul de afaceri, decisă de Traian Băsescu și fosta coaliție DA în 2004, a fost avantajul competitiv al României în regiune. Și a funcționat, după cum arată toate datele statistice. România a înregistrat grade înalte de creștere economică, a atras investiții străine și autohtone serioase, a crescut constant convergența cu UE.

Toate s-au întâmplat pentru că mediul privat a fost încurajat prin aceste politici fiscale să investească serios în dezvoltare. Asta a dus la crearea de locuri de muncă, creșteri de salarii, creșterea concurenței, creativitate. Și a mai dus la ceva: colectarea prin taxe și impozite a sumelor necesare pentru creșterea salariilor în mediul public, a ajutoarelor sociale, în general a sumelor necesare pentru o funcționare mai bună a sistemelor publice.

În paralel, statul a făcut constant contra-reformă. A ratat toate oportunitățile de modernizare, de a ține pasul cu mediul privat. Iar când unele reforme au fost făcute (guvernarea Boc – Băsescu a promovat agresiv reforme în justiție, educație, administrația publică), guvernările PSD succesive, sprijinite activ de Klaus Iohannis, le-au anulat.

Acum, statul ar putea să dea cea mai puternică lovitură mediului privat dacă adoptă concomitent creșterile de impozite pe care le-am menționat mai sus.

Sigur că există o presiune a piețelor financiare, a Comisiei Europene și a agențiilor de rating pentru creșterea rapidă a veniturilor la buget, inclusiv prin creșterea fiscalității pentru companii. Aici e și o capcană: există în mai multe capitale europene o iritare față de politica fiscală a României, considerată una de dumping. Dar politica fiscală e atributul suveran al fiecărui stat membru.

Există mai multe soluții prin care guvernul să atragă rapid bani la buget. Lucian Croitoru, unul dintre cei mai raționali economiști, a explicat aici pericolul unor măsuri care afectează ordinea spontană din societate. Or, atacul brusc la economia privată, la antreprenori și marile companii, la modul în care și-au planificat activitatea e tocmai un atac la această ordine spontană, cu efecte politice și sociale negative.

Suprataxarea mediului privat va duce, evident, la încetinirea activității economice. Ea e deja firavă, după arată raportul de ieri al BNR. Descurajarea antreprenorilor și marilor companii să mai investească, să se dezvolte, va duce la instalarea marasmului economic, va provoca recesiune.

Va provoca și scăderea încasărilor la buget, adică va pune presiune pe salarizarea bugetarilor, pe ajutoarele sociale, pe bugetele necesare pentru funcționarea marilor sisteme publice – educație, sănătate, justiție etc.

Adică terenul cel mai fertil pentru ascensiunea partidelor extremiste precum AUR, SOS și POT. Într-un context regional dominat de războiul aproape deschis declanșat de Rusia, această ascensiune a partidelor și liderilor care folosesc toate argumentele propagandei ruse ar pune sub semnul întrebării însăși viabilitatea statului român.

Dacă măsurile de reducere a cheltuielilor statului nu sunt suficiente pentru redresarea deficitului bugetar, alternativa cea mai puțin dureroasă este creșterea temporară a TVA, împreună cu privatizarea rapidă a unor pachete minoritare de acțiuni la companii cu capital de stat.

Creșterea TVA ar permite colectarea rapidă a banilor necesari și cumpărarea de timp pentru reformele structurale care să producă efecte pozitive pe termen mediu și lung. Reforme care trebuie să vizeze, în primul rând, un stat mai suplu, debarasat de povara zecilor de mii de posturi create cu dedicație pentru pilele de partid. Un stat mai suplu a cărui schemă de personal să fie creată plecând de la cifrele corecte, necoafate, ale numărului de cetățeni care mai au rezidența în România, cu mult mai mic decât o arată statisticile oficiale.

Știm cu toții că președintele Nicușor Dan s-a împotrivit creșterii TVA pentru că a promis în campanie electorală că în mandatul său nu va crește această taxă. A fost o eroare născută din populism. Trebuie să o admită public și să dea undă verde guvernului.

Dacă însă el va continua să se împotrivească, e timpul ca guvernul de coaliție să se emancipeze și să ia decizia, chiar și împotriva voinței președintelui. Creșterea abruptă a taxării mediului de afaceri va avea efecte economice dramatice și va stimula partidele extremiste. Între a salva mediul de afaceri și a salva imaginea președintelui, alegerea e simplă.