G4Media.ro

Contre în instanță între un procuror DIICOT și un procuror de la…

Contre în instanță între un procuror DIICOT și un procuror de la Parchetul General în dosarul Berbeceanu: Poate fi sesizată Curtea de Justiție a UE în ce privește aplicarea unei decizii CCR?

Un procuror de la Parchetul General şi un altul de la DIICOT au avut opinii diferite, luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu practica Instanţei supreme de sesizare a CJUE privind aplicarea deciziei CCR de rejudecare a unor dosare de corupţie, transmite Agerpres.

Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a ridicat din oficiu posibilitatea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în dosarul în care Traian Berbeceanu, fost comisar-şef al BCCO Alba Iulia, a fost achitat în primă instanţă pentru mai multe fapte de corupţie.

În timpul dezbaterilor, avocatul lui Berbeceanu a susţinut trimiterea sesizării la CJUE şi suspendarea procesului, fiind pentru prima dată când un avocat solicită trimiterea de întrebări justiţiei europene în această speţă.

Berbeceanu a fost achitat în primă instanţă şi, dacă se aplică decizia Curţii Constituţionale, atunci achitarea va fi anulată, iar dosarul se va rejudeca de la zero.

De cealaltă parte, Irina Kuglay, procuror la Secţia judiciară a Parchetului General, a fost de acord cu sesizarea CJUE, susţinând că nu există în lege niciun criteriu care să departajeze magistraţii specializaţi de cei nespecializaţi în judecarea faptelor de corupţie.

„Cine decide dacă un judecător este specializat sau nu? Toate instanţele care au desemnat judecători specializaţi în judecarea faptelor de corupţie i-au desemnat de fapt pe toţi judecătorii Secţiilor penale. Separarea administrativă între judecători specializaţi şi nespecializaţi lasă loc liber arbitrariului şi afectează independenţa judecătorului. Decizia Curţii Constituţionale, un organ extrajudiciar, nu are caracter obligatoriu”, a spus Irina Kuglay.

În replică, un procuror de la DIICOT s-a opus sesizării CJUE, susţinând că infracţiunile de care sunt judecaţi inculpaţii din acest dosar nu au legătură cu fondurile europene.

„Ne place sau nu, trebuie să aplicăm deciziile Curţii Constituţionale, care sunt obligatorii”, a arătat procurorul de la DIICOT.

Un discurs vehement împotriva sesizării a avut şi avocatul Florian Şurghie, cel care îl apără pe Nicolaie Ioan Cean, fost procuror la DIICOT Alba.

„Ce se întâmplă acum la Înalta Curte face mult rău justiţiei, cu decizii contradictorii pe sesizarea CJUE. Cu totul artificial, Instanţa supremă întreabă CJUE dacă un organ extrajudiciar – Curtea Constituţională – poate să impună judecătorilor o soluţie. Mâine, poimâine, se trezeşte cineva să pună în discuţie suveranitatea României şi să taxeze alineatul din Constituţie. Cum să vină CJUE şi să spună că instanţele nu pot aplica decizia Curţii Constituţionale? S-a mers prea departe”, a spus Şurghie.

Urmează ca instanţa să ia o decizie în legătură cu sesizarea CJUE şi suspendarea procesului.

Până în prezent, Instanţa supremă a suspendat mai multe procese, printre care cele în care sunt implicaţi fostul ministru al Energiei Constantin Niţă şi Darius Vâlcov şi a sesizat CJUE cu patru întrebări, prin care doreşte să afle dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene.

De asemenea, judecătorii români doresc să afle dacă tratatele şi deciziile UE se opun adoptării unei decizii de către Curtea Constituţională privind compunerea completurilor de judecată.

În iunie 2016, Traian Berbeceanu a fost achitat în primă instanţă pentru mai multe infracţiuni, printre care spălare de bani, luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată, sprijinire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare.

Decizia nu este definitivă şi a fost atacată de procurori.

În schimb, Ioan Mureşan (fost procuror şef al DIICOT Alba) şi Nicolaie Ioan Cean (fost procuror în aceeaşi structură) au fost condamnaţi la 7 ani, respectiv 2 ani închisoare cu executare. Aceştia sunt acuzaţi că au săvârşit mai multe nereguli în anchetarea poliţistului Traian Berbeceanu.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. O tara de lichele, asta e Romania, care mai de care se calca in picioare sa se faca slugi politice, precum cei 7 „intelepti” de la CCR.

  2. Art. 20 alin. 2 Constitutie:
    „Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”.
    Expresia „dispozitii mai favorabile” este elementul cheie al acestei discutii.

    Deciziile CCR sunt general obligatorii (art. 147 alin. 4 Constitutie). Deci procurorul care a sustinut ideea ca deciziile CCR nu sunt obligatorii a gresit, chiar daca, probabil, a argumentat-o pe temeiul art. 148 alin. 4 din Constitutie.

    Insa notiunea „dispozitii mai favorabile” este in stransa legatura cu notiunea de drepturi (fundamentale).
    Prin urmare, daca decizia CCR ar afecta un drept (fundamental – de ex: dreptul la un proces echitabil), atunci ea nu poate infrange dispozitiile din actele internationale, caz in care procurorul care s-a opus sesizarii CJUE a procedat corect.

    1. Traian Berbeceanu are dreptul la un proces echitabil.
    2. In afara oricarei dezbateri de ordin teoretic in chestiunea „specializarii” magistratilor pe fapte de coruptie este o aberatie in sine. Magistratii sunt specializati pe ramura de drept, adica magistratii de penal sunt specializati in penal, cei in civil sunt specializati in civil, cei in contencios sunt specializati in contencios, cei in litigii de munca in litigii de munca samd. Sa sustii ca un magistrat care judeca in penal nu e specializat sa judece infractiuni de coruptie e ca si cum coruptia nu ar fi o chestiune penala. E pura aberatie, iar faptul ca ea este discutata intr-o sala de judecata de la ICCJ pune in discutie independenta si impartialitatea acestei instante in acelasi timp cu nivelul de cunostinte teoretice. Nu este admisibil ca judecatori de acest rang sa accepte ca in sala lor de judecata sa se scoata pe gura asemenea aberatii!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.