CONFERINȚĂ LIVE Ora 15:00, Energie și mediu: schimbări și oportunități europene cu impact în economia României

Care sunt marile schimbări provocate de noile politici de mediu și energie ale UE; Cum își poate reforma România principalele sectoare economice în plină criză, cu fonduri europene; Răspunsul economiei românești la criza pandemică; Bugetul UE – implicații pentru România – sunt temele principale ale Conferinței LIVE organizată de G4Media.ro, în parteneriat cu Edupedu.ro.

Dezbaterea este transmisă în direct pe website și Facebook, pe G4Media.ro și Edupedu.ro. Acțiune co-finanțată  de Uniunea Europeană (Parlamentul European prin DG Communication).

Transmisia live, aici:

 

Agenda evenimentului: 

Moderator: Cristian Pantazi, redactor-șef G4Media.ro.

15:05 – 15:20 Siegfried MUREȘAN, europarlamentar, vicepreședinte, grupul PPE, membru Comisia pentru Bugete și Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare

Principalele declarații: 

• La începutul mandatului actualei Comisii unul dintre obiective a fost să facem mai mult pentru obiectivele de climă, cei mai mulți dintre cei care au votat au spus că așteaptă ca UE să facă mai mult
• Ponderea celor care au cerut asta e ceva mai mică în România față de alte țări
• Obiectivul este ca până în 20-50 să fim neutri în emisiile de obiective de carbon, iar obiectiv intermediar – reducerea cu 55% până în 2030.
• Grupul PPE a spus că susținem reducerea poluării dar trebuie să avem studii de impact.
• Pentru România, trebuie următoarele obiective strategice: 1) obiectivele la nivelul UE nu ne dezavantajează 2) primim sprijin, compensare pentru cei a face tranziția la economia verde, inclusiv costuri 3) există studii de impact și impactul este cunoscut, sprijinul este în concordanță cu costurile; 4) să înțelegem că este un proces ireversibil și dacă noi realizăm asta mai încet ca alte țări vom avea un dezavantaj competitiv pe termen lung și riscăm creșterea discrepanțelor dintre noi și alte țări
• Consumatorii își schimbă comportamentul, va fi cerere mai mare pentru unele produse, unele companii vor fi afectate, vor trebui să se transforme, toate au nevoie de sprijin pentru finanțare
• Criza Coronavirus este privită șla nivel european ca un punct de pornire pentru un proces de modernizare a economiei, de tranziție spre o economie digitală, cu consum scăzut de carbon
• Cum ajută UE: 1) 30% din fondurile UE în următorii 7 ani, din bugetul UE , să meargă către economie verde. Acum din bugetul tradițional de de 1100 miliarde euro merg circa 27%. Este necesar ca din Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie ca 37% din bani să meargă către economie verde. 2) Fondul pentru Tranziție Justă – avem aproape 2 miliarde euro pentru 6 județe.  Am fost raportor pentru acest fond și am considerat că nu acceptăm ca pentru acest fond să contribuim cu fondurile alocate prin Politica de Coeziune; fiindcă sunt necesare pentru multe alte obiective. PE a luptat pentru asta.
• Comisia a propus lansarea unui Fond Social pentru Climă, pentru a sprijini social pe cei mai afectați. Sunt 72 mld euro în perioada 2025-2032 din care Ro îi revin 6,6 miliarde euro. Dar nu cred că avem nevoie doar de cheltuieli sociale ci trebuie politica să fie una de stimulare economică în noi domenii: cercetare, inovare, energie, nu doar stimulente sociale, căci prin acestea nu creăm oportunități pentru termen lung.
• Este clar că e nevoie de predictibilitate; s-au stabilit ținte de reducere a emisiilor pentru autovehicule nou înmatriculate;
• Există colegi în PE care spun că industria fie se adaptează, fie moare, nu sunt adeptul acestei abordări.
• Obiectivele stabilite trebuie să fie realiste, 400 mld euro pe an sunt estimate fondurile pentru adaptarea la obiectivele climatice.
• Temerea întreprinzătorilor din România este una legitimă; privind energia nucleară si gazul – în tranziția de la cărbune șa energii regenerabile, gazul pentru România și alte țări o sursă de producere inevitabilă. Noi am fost într-o minoritate în această perioadă . CE va trebui să prezinte niște propuneri, niște acte care privesc și utilizarea gazului și a energiei nucleare, sunt prudent optimist că vom avea includerea gazului ca sursă de tranziție în următoarele decenii și a energiei nucleare pe termen mediu și lung.
• A ajutat și criza energiei din ultima perioadă – sigur că poți utiliza energii regenerabile dar costurile pot fi prea mari; sunt mulți consumatori vulnerabili. A fost creat un curent favorabil
• Am cerut din septembrie ca CE să dea posibilitatea țărilor să creeze în comun capacități pentru gaze și care să poată fi utilizat în comun, de a achiziționa gaz în comun, să fie pus la dispoziția celor care au cea mai mare nevoie la un moment dat.
• Noi am spus foarte clar că ne vom opune oricăror decizii la nivel european care dezavantajează România. CE trebuie să propună un act delegat pentru care e nevoie de majoritate calificată pentru a fi blocat n Consiliu, sunt încrezător ca situația noastră și gazul și energia nucleară se vor regăsi într-o formulă în propunerea Comisiei.

15:20 – 15:35 Vlad BOTOȘ, europarlamentar, grupul Renew Europe, vicepreședinte, Comisia pentru Dezvoltare Regională, membru supleant, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor

Principalele declarații:

• Trebuie văzut de unde au plecat noile politici de mediu și energie. Creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră are efecte dezastruoase asupra planetei și asupra oamenilor.

Pentru mine, provenind din industrie, mă sperie, schimbările climatice nu afectează doar cercul polar ci întreaga Europă, creșterea temp oceanelor va duce la modificări drastice asupra climei

• UE a decis să ia atitudine pentru că nu ales
• Toate directivele și toate regulam vr fi adaptate pentru a asigura contribuția tuturor sectoarelor la țelurile european 
• Domeniile cele mai afectate vor fi cele mai poluatoare: transporturi, energie, producția de materiale de construcții, agricultura, clădirile în sine. 
• Energia este unul din domeniile afectate în cea mai mare măsură; pentru a reduce poluarea dar și creșterea independenței energetice
• Răspunsul economiei românești – ca parte a economiei europene și Mondiale, cu companiile multinaționale, cu marii retaileri; era clar că va fi profund afectată
• Din păcate autoritățile din țara noastră nu s-au mișcat la fel de  bine ca în alte țări
• Economia României s-a adaptat cum a știut mai bine, dar lipsa de predictibilitate, alte probleme fac ca ieșirea din criză să fie destul de departe
• Lipsa CIP-urilor a dus la stagnare în industria auto, chiar dacă nu avem așa mulți producători, dar în peisajul nostru este un sector important al subansamblelor
• Criza din domeniul materialelor de construcții; a dus la creșterea prețurilor
• Criza prețurilor la energiei a dus la închiderea singurului producător de produse chimice
• Reformele din PNRR – proiectele de investiții ar putea să ne scoată din această criză, depinde dacă în Ro economia va fi prioritară și operatorii economici vor primi sprijinul de care au nevoie 
• Green Deal și modificările înseamnă adevărata revoluție în producție și economie; sunt și o oportunitate majoră, o carte pe care o vom putea juca dacă lăsăm economia să funcționeze și folosim inteligent instrumentele puse la dispoziție de UE
• Niciodată nu am avut atât de mulți bani la dispoziție, 80 mld euro, care pot fi puși la treabă și cu care să facem și reforme.
• De ex- modificarea legii pensiilor, un sistem total inechitabil, sănătatea, transporturile; Mai sunt programele operaționale
• Totul depinde de modul în care autoritățile decid să abordeze aceste fonduri și să le aloce.

Întrebare: Este PNRR suficient adaptat pentru mediul privat? Senzația este că mare parte a acestor bani va fi atrasă de sectorul public și nu vor ajunge suficienți bani la sectorul privat

• Nu trebuie să vorbim numai despre PNRR, avem și cadrul financiar multianual și programul pentru agricultură
• Cei mai muți bani din PRR au trebui alocați pentru tranziția verde, managementul apei, păduri, managementul deșeurilor, transport sustenabil, Renovation Wave – aici mediul privat va atrage mult din acești bani
• Transformarea digitală; Creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii
• Suport pentru mediul privat – avem 2,56 miliarde euro
• Strict pe sănătate – 2,45 miliarde euro.
• Dacă statul va face investiții masive sigur că acești bani vor veni și către mediul privat, vor crea servicii și industrii pe orizontală, acestea sunt principiile pe care a fost inițiat acest plan, pentru a stimula economia și a pompa bani în economie
• Dacă banii vor veni în țară depinde numai de noi. Văd cifre lunare, în 2014-2020 am absorbit numai 55%. Sigur că pandemia a îngreunat tot acest mod de a absorbi dar depinde și de noi, dacă vrem să dăm drumul la banii pentru cadrul multianual; ghidurile nu sunt transmise încă; Planul pentru agricultură nu este încă realizat

15:35 – 15:50 Marian Jean MARINESCU, europarlamentar, grupul PPE, membru, Comisia pentru Transport și Turism, membru supleant, Comisia de Control Bugetar și Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară

Principalele declarații: 

• Bugetul actual cadrul financiar multianual a fost propus în 2018, avea deja incluse toate cerințele referitoare la mediu, 30% per total pentru mediu. După alegerile din 2019 avenit un fel de val politic cu multă ambiție și lipsă de sprijin pentru doamna președinte CE care a rezultat n ținta de 55%.
• CE a venit cu un studiu foarte subțire care povestește ce trebuie să facem să ajungem la 55%. Am ajuns aici pentru că s-a discutat numai despre ambiție, dl Timmermans spune că dacă noi o luăm înainte, ceilalți o iau după noi.
• Pachetul 55” a trebuit să rezolve cum ajungem de la 40 (care era destul de dificil de atins) la 55. S-a constatat că domeniile care poluează dar nu sunt incluse în comerțul cu emisii (ETS) sunt transportul și clădirile, eficiența energetică, așa am ajuns la pachetul 55, care introduce ETS pentru transportul rutier, maritim, aerian și clădirile.
• În studiile de impact ale Comisiei, constatați că întrebările la impactul social, financiar, investițional, pe locuri de muncă, foarte puțin tratate în aceste studii de impact.
• ETS – Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, fără o alternativă, este o taxă; el se aplică acum în energie, în industriile mari consumatoare de energie, dar acolo existau niște alternative; chiar și așa s-a ajuns la un preț foarte mare la energia; dar la transport – tehnologic, nu sunt foarte multe alternative. Pentru transportul aerian – poate în 2035, un avion pe hidrogen, poate pe distanțe scurte electrice, cu număr redus de pasageri, care ar rezolva zborurile regionale. Alternativele nu sunt f multe, doar combustibilul alternativ. În transport, dacă s-ar aplica acest pachet în transport, prima consecință va fi ridicarea costurilor, care se vor duce toate pe consumatorul final, pe cetățean. Aici este marea problemă. ETS va deveni o nouă taxă.
• Am întrebat CE care este necesarul de energie în 2030 dacă s-ar aplica acest pachet și mixul energetic: – 65% regenerabil, 16% nuclear, 13% gaz și 4% solid.  Energia nucleară este 16% și acum. 13% gaz – este o cifră foarte importantă, în condițiile în care nu e foarte clar care este poziția actuală. Așteptăm până la finalul anului un act care să „picteze” situația.
• Pe nucleară nu este problemă de emisii ci de ce anume facem cu deșeurile nucleare.
• Noi trebuie să aplicăm acest ETS acolo unde alternativa este disponibilă dar și abordabilă.
• Primul lucru, trebuie să ajungem la un echilibru pentru necesitatea de a reduce emisiile, este evident că este o necesitate, dar și de a păstra competitivitatea economică. Nu văd nicio diferență între a muri de emisii sau a muri de foame că nu ai un loc de muncă. Deci trebuie să avem acest echilibru.
• Trebuie să vedem cum gândim acest pachet în continuare. Sunt multe voci care spun că EDS pentru rutier nu este posibil; să vedem cum le aplicăm,
• În România – Complexul Energetic Oltenia este un program de reconversie depus la CE la DG Competition – 60.000 șomeri (direct și indirect), văd că nimeni nu se grăbește să aducă infrastructură în Oltenia.
• Cred că trebuie să scoatem gazul din Marea Neagră, altfel economia va avea mult de suferit; fonduri pe programele operaționale (banii trebuie dirijați exclusiv pentru dezvoltarea economiei către verde și digital); PNRR să fie pus în operă exact așa cum e propus.
• Noi în PE să obținem cât de mult putem din acest pachet, să nu aducem o presiune mai mult decât e necesară asupra oamenilor.

15:50 – 16:05 Mihai TUDOSE, europarlamentar, grupul S&D, membru Comisia pentru Comerț Internațional, membru supleant, Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare

Principalele declarații: 

• Pb noastră, a Ro și a altor state din est, este că nu suntem Germania, ea își poate permite să închidă centralele nucleare și să folosească energia electrică din Franța; își permite acest statut de importator de lux , anul trecut a avut cel mai scăzut deficit comercial
• Noi suntem exact invers, trăim pe datorie și a devenit o obișnuință
• Sectorul de microelectronică – putem noi deveni producători pentru restul Euopei, este o idee excelentă
• Stăm pe resurse de gaze neexploatate; în octombrie am ajuns să importăm un sfert din consumul de energie electrică; cumpărăm și scump;
• Nu cred foarte mult in ideea de sindicalizare a Europei; am mai fost o idee în trecut. În 2020 39% din energia UE era rezolvată prin Import, în 2-21 am ajuns la 61% – acesta e gradul de dependență.
• Pandemia a aprins lumina asupra dependenței UE de tot ce înseamnă import din UE – nu mai aveam nimic, nici măști, nici fașe, nici seringi. Atunci a fost prima disc despre o independență funcțională, pe resurse, a UE. România este pe post de greenfield și ar tb să valorificăm această șansă, să asigurăm facilități industriale
• Digitalizare și energii regenerabile – UE furnizează doar 1% din ce înseamnă materie primă pentru fotovoltaice și baterii (este o dependență mult mai mare).
• Poate ar tb să vorbim mai întâi de ambițiile economice europene și apoi să vedem cum le alimentăm, cum să rezolvăm dependența energetică.
• Mă preocupă stabilitatea, sustenabilitatea tranziției verzi; ne-am bătut ca investițiile in gazele nat și nucleare să fie incluse ăn strategia UE, văd că se tot amână decizia Comisiei, nu sunt foarte optimist
• Ne afectează setul de norme propuse pentru emisiile din metal și gaz;
• Recomandările CE pentru limitarea impactului social – un dublu standard; avem nevoie de instrumente mai realiste pentru Fondul Social pentru Climă;
• Am întrebat CE câte locuri de muncă estimează că se vor pierde în tranziția către neutralitate climatică.
• Ce mai putem salva – o exploatare justă – României îi este destul de ușor să devină independentă dacă demarăm și exploatările offshore.
• Producția națională – Ro a consumat 49,7 milioane mc, 12,7 mil. import. Din depozitele de gaze – 17,6 mil mc. Producția doar 22,4 mil. Dar totuși Ro este teoretic independentă energetic; să exploatăm gazele și să le folosim ca atare.
• Just Transition Fund: CE a comandat un studiu, cu 3 componente – producția verde, transportul – adaptarea la noile facilități; adaptarea consumatorului final. Costuri în estimarea Comisiei: 73 miliarde euro, pentru România. 36 mld – facilități de producție; 9 mld – adaptarea rețelelor de transport; 28 mld pentru adaptarea consumatorului final (să nu mai aibă centrală pe gaze și aragaz pe gaz); consider că este absolut imposibil, o problemă fără soluție, noi practic trebuie să recablăm toate orașele, toate cartierele; nu există capacitate.
• România trebuie să își joace cartea, să înțeleagă UE că unele lucruri se pot, altele chiar nu se pot implementa.
• Un alt aspect: Europa poluează 7% maxim din totalul poluării din lume.
• Privind planurile de tranziție, haideți să vedem cine supraviețuiește, dacă trebuie să închidem țara, nu aș fi de acord
• Noi am primit 2 mld pentru Just Transition dar țintite pentru centrele industriale mari, dar niciun leu pentru cele 73 mld amintite mai devreme.
• Pentru noi este foarte greu să atingem aceste ținte; Ro așa cum este astăzi – dacă nu rezolvăm să fim independenți energetic, nu vom face nimic, să avem energie multă și ieftină, asta e cheia dezvoltării.

Întrebare – Despre legea offshore promovată în timpul mandatului de premier; fiind colegii dv la guvernare în România, au promis că vor debloca proiectul; aveți discuții pentru a debloca ?

• Legea este în Parlament, la Camera Deputaților, așteaptă mici clarificări; este în lucru. Dacă nu renunțăm la zona asta de supranaționalism, intrăm într-un cerc vicios.
• Până când nu vom avea această capacitate de gaz în exces, nu ne facem bine economic.
• Astăzi am fi produs 15 mld mc de gaz anual, dacă aveam această lege.
• Legat de automobile – nu electrice, ci pe hidrogen; fiindcă pentru baterii suntem dependenți pentru 99% din materii prime.
• Volvo a făcu un studiu are arată că producția unei mașini electrice poluează mult mai mult ca una clasică.

Precizări ulterioare: Proiectul Legii Offshore este la Ministerul energiei, se încearcă o îmbunătățire cu implicarea tuturor partidelor de la Guvernare astfel ca atunci când intră în Parlament să poată fi în regim de urgență, se fac eforturi ca în acest an să fie gata.

16:20 – 16:35 Cătălin NIȚĂ, director executiv, Federaţia Patronală Petrol şi Gaze din România / partener al conferinței

Principalele declarații: 

• Exploatarea gazelor din Marea Neagră este un proiect de țară, există o coaliție cu majoritate de 70% în Parlament, sunt sigur că USR și AUR nu se vor împotrivi
• Sunt de acord cu dl Tudose că statul deține majoritatea producțiilor din energie;
• Sunt de acord că statul atunci când simte că sunt derapaje trebuie să intervină; dar reamintesc că Legea offshore în vigoare astăzi a fost dată pe vremea unor discuții mult prea naționaliste – „nu pleacă câinele de la măcelărie” și că sistemul de taxare e foarte bun, problema este că am luat zero. A plecat măcelăria. Sper să se deschidă măcelăria.
• Lupta pe resurse va fi din ce în ce mai acerbă; îi amintesc dlui Tudose că OUG 114 a fost un cartonaș roșu dat industriei; nu s-a făcut fault, în timpul meciului cineva a ridicat cartonașul roșu, acest lucru ne-a costat. Avem meteahna asta națională de a întoarce regulile în timpul jocului.
• Cred că dacă intervine statul, dacă într-adevăr este nevoie, să beneficieze toată lumea de pe urma intervențiilor, și statul, cetățenii și investitorii.
• Din 2013 când s-a liberalizat piața de gaze, a crescut prețul. Au spus – ce este peste 45 lei, 60% impozit suplimentar la statul român. Din 2013 până in iunie 2021, cât am calculat eu, 6,1 mld lei au plătit statului român Romgaz +Petrom pentru protejarea consumatorilor vulnerabili pentru că au crescut prețurile la gaze.  Ați auzit de mari mpsuri pentru consumatorul vulnerabil?
• Legea consumatorului vulnerabil dinainte proteja mai puțin decât această protejează această lege prin Ordonanta 118 de acum**, pe toată lumea.
• Să încercăm să punem industria și statul la aceeași masă, să facem lucruri să se poată întâmpla
• Legea offshore era f bună cu unele excepții/ Nu avea clauză de predictibilitate. OPeratorii își doresc o piață liberă și nereglementată și un sistem fiscal specific și competitiv. Dacă acestea se rezolvă, deciziile de investiții se vor da. Dacă stăm să complicăm din nou legea, nu vom reuși să o vedem făcută
• Avem legea 238, legea petrolului, din 2004 nu s-a mai modificat;
• Dialog și să facem și lucrurile așezat

** (N.R: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 118 din 4 octombrie 2021privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”)

16:35 – 16:50 Alexandru – Valeriu BINIG, președinte, Comitet pentru Energie, AmCham

Principalele declarații: 

• Europa a realizat prin 2005 că a pierdut bătălia pentru resursele energetice primare, că e amenințată de migrarea climatică și singura șansă este să devină lider în economii verzi.
• La tranziția energetică – cuvinte cheie ar fi: descentralizarea, decarbonarea, digitalizarea. Ulterior diverse asociații au mai considerat că alte concepte cheie ar fi electrificarea; urbanizare.
• Rolul statului: în sectorul energetic statul a fost principalul investitor, fiind elaborator de strategii energetice. Caracteristică extrem de importantă: statul este managerul ajutorului de stat. În resursele publice gestionate de stat – lista e lungă – programele europene, ajutor /bonus pentru certificate verzi, binus pentru cogenerarea de înaltă eficiență, contracte avantajoase de tip servicii tehnologice de sistem cu firme de stat, facilități fiscale, scutiri / Dacă adunăm toate aceste sume, constatăm că statul, fără a pune bani de la buget, canalizează sume extrem de importante. Ce este cel mai important, că investitorii privați urmează aceste tendințe.
• In marea majoritate a cazurilor, investitorii privat se orientează după ajutorul de stat. Acolo găsesc o sursă de siguranță, care le mărește rentabilitatea capitalului propriu.
• Europa își adaptează liniile directoare în domeniul ajutorului de stat pentru energie și regulamentul general de exceptare și multe alte elemente legislative. Rolul statului rămâne esențial.
• Digitalizarea/ Exemplu: dacă toți consumatorii de energie ar avea un contor inteligent ar fi mai ușor ca rețelele să devină inteligente; în Ro avem un plan al contorizării inteligente, undeva prin 2028 am avea undeva la 40-50% din consumatori dotați cu contoare inteligente.
• de ce nu am pune la dispoziție circa 200-300 mil euro pentru a asigura ca pana in 2024 toți românii să aibă contor inteligent acasă. Nu știm câtă energie iese ; nu știm cât se pierde, nu știm cât se fură.
• Decarbonarea – s-a discutat mult despre starea parcului de generare. Centralele Gen Turceni, Rovinari sunt construit în anii 70, au avut reabilitări, au fost niște programe în 98-2000, durata de viață extinsă teoretic cu 15 ani; aceste elemente de oțel au 50 și ceva de ani; nu se pot schimba cu totul, avem o problemă.
• Avem o lege care interzice contractele bilaterale negociate, care erau soluțiile de bancabilizare a proiectelor de investiții și din 2012 transmitem public că securitatea alimentării cu energie electrică este amenințată pentru că nu vedem niciun proiect nou.
• Ro are nevoie să instaleze rapid capacități de producție cu termen cât mai scurt de punere în funcțiune.
• Acestea sunt capacități regenerabile ; dar aici este o provocare; acestea sunt impredictibile ca producție, atunci sectorul energetic național are nevoie de flexibilitate – aceasta înseamnă să alocăm ajutor de stat pentru aceste soluții – stocare, surse energetice distribuite, cuplarea sectoarelor, consum de specializare.
• Descentralizarea: vom vedea din ce în ce mai mult operatorii investind în propriile surse de generare.
• 9000 de prosumeri in tara, vom vedea tot mai multe capacități; se schimbă rolurile între operatorii de transport și cei de distribuție.
• Discutăm foarte mult soluția energie electrică, dar sistemul înseamnă energie, încălzire-răcire, transport. Suntem într-o fază de dezbatere între electrificare și gazificare, va trebui urmărit foarte atent, depinde de foarte multe aspecte precum taxarea energiei, ajutor de stat pentru infarstructură, prețuri,
• Strategia energetică va tb să țină cont exact de acest fapt, că vom vedea tot mai multă decarbonare., descentralizare și digitalizare.

16:50 – 17:00 Dezbatere între co-paneliști și Q&A – întrebări de la participanții prin comentarii LIVE / Concluzii și pași de urmat

Context: 

Criza sanitară s-a suprapus în România pe o situație macroeconomică dificilă, Comisia Europeană declanșând în 2020 procedura de deficit excesiv. În plus, noua politică de mediu Green Deal aduce atât oportunități, cât și provocări pentru industria și serviciile locale.

La toate provocările s-a adăugat și creșterea rapidă a prețurilor la energie începând din toamna acestui an. În paralel, guvernul și-a asumat o agendă reformistă extrem de ambițioasă odată cu PNRR, care condiționează granturile și împrumuturile de schimbări majore în majoritatea domeniilor, inclusiv în energie.

Dezbaterea se va concentra pe reformele critice de care are nevoie România pentru a micșora gap-ul față de media UE, precum și pe răspunsul economiei românești la provocările aduse de criză.

Un alt punct de dezbatere este valul de schimbări din energie, industrie și agricultură, provocat atât de schimbările din piață, cât și de politicile de mediu și de sustenabilitate ale UE.