Comunitatea evreiască din Regatul Unit face apel la solidaritate / Valul de atacuri antisemite seamănă frică și le amenință modul de viață: bărbații își ascund kippa sub șepci / Elevii de la școlile evreiești își acoperă emblemele de pe uniforme

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Comunitatea evreiască din Regatul Unit a făcut apel sâmbătă la societatea britanică să dea dovadă de solidaritate în faţa unui val tot mai mare de atacuri antisemite care seamănă frică în cartierele lor şi le ameninţă modul de viaţă, informează EFE, transmite Agerpres.

Marele rabin al Regatului Unit, Ephraim Mirvis, a făcut apel la „întreaga naţiune să-şi ridice vocea” împotriva urii faţă de evrei, după ce doi evrei au fost răniţi prin înjunghiere miercuri în cartierul londonez Golders Green.

Acest incident, considerat de poliţie un act de terorism, se adaugă incendierii în martie a patru ambulanţe aparţinând organizaţiei de voluntari evreieşti Hatzola, precum şi a mai multor sinagogi.

La 2 octombrie 2025, doi credincioşi au fost ucişi într-un atac cu cuţitul asupra unei sinagogi din Manchester (nordul Angliei) în timpul sărbătorii Yom Kippur. Una dintre victime şi atacatorul au fost împuşcaţi mortal de poliţie.

Atacurile împotriva evreilor s-au acutizat după războiul din Gaza – declanşat de atacul brutal al grupării teroriste palestiniene Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 – şi au crescut în intensitate din 28 februarie, odată cu declanşarea războiului americano-israelian împotriva Iranului.

Majoritatea tăcută

O mare parte a comunităţii evreieşti, numărând aproximativ 300.000 de persoane, denunţă sentimentul constant de insecuritate pe care îl resimt în cartierele în care sunt concentraţi, în special în oraşe precum Londra şi Manchester.

Bărbaţii îşi ascund kippa sub şepci, elevii de la şcolile evreieşti îşi acoperă emblemele de pe uniforme, iar sinagogile şi şcolile rămân sub protecţia poliţiei.

Evreii spun că atunci când ies din casă, se uită în jur şi că, deşi au trăit adesea sub semnul batjocurii şi insultelor, acum se tem pentru viaţa lor. Din ce în ce mai mult, se gândesc să părăsească ţara în care s-au născut, considerată una dintre cele mai sigure de la al Doilea Război Mondial încoace.

Deşi comunitatea nu este omogenă şi există diferenţe atât în practica religioasă, cât şi în poziţiile faţă de Statul Israel, cu un lucru este de acord: condamnarea antisemitismului.

Marele rabin a mulţumit guvernului britanic pentru cele 25 de milioane de lire sterline (aproape 30 de milioane de euro) anunţate săptămâna aceasta pentru creşterea securităţii, dar subliniază că nu este suficient.

„A venit momentul ca majoritatea tăcută să îşi ridice vocea şi nu mă refer doar la scrisorile de susţinere, ci la o condamnare publică clară din partea cetăţenilor şi a instituţiilor. Dacă acest lucru s-ar întâmpla cu orice altă minoritate, răspunsul ar fi foarte diferit. De ce este diferit pentru poporul evreu?”, întreabă el.

Dezacorduri privind soluţia

Mirvis şi alţi lideri ai comunităţii evreieşti cer, de asemenea, un moratoriu temporar asupra demonstraţiilor propalestiniene, argumentând că acestea au un „efect cumulativ” şi contribuie la „incubarea urii” prin asocierea evreilor cu deciziile Statului Israel.

Sâmbătă, prim-ministrul britanic Keir Starmer, a cărui soţie este evreică şi care îşi creşte copiii în această tradiţie, a dat asigurări că legislaţia va fi revizuită pentru a facilita interzicerea protestelor care reprezintă o ameninţare gravă la adresa ordinii publice.

Starmer a îndemnat poliţia şi cetăţenii să ia măsuri împotriva celor care, în aceste marşuri, proclamă sloganuri precum „globalizaţi intifada” şi „de la râu la mare, Palestina va fi liberă”, care sunt interpretate de o parte din comunitatea evreiască ca un apel la violenţă sau o negare a dreptului Israelului de a exista.

Cu toate acestea, cei care folosesc aceste sloganuri susţin că îşi exprimă sprijinul pentru drepturile palestinienilor.

Coaliţia Stop the War, care coordonează multe dintre aceste proteste, a calificat drept „greşeală” punerea semnului egalităţii între aceste proteste şi atacuri şi se opune restricţionării libertăţilor civile, condamnând în acelaşi timp „antisemitismul şi orice formă de rasism”.

La demonstraţii participă adesea grupuri de evrei antisionişti care se opun a ceea ce consideră a fi un „genocid” comis de Israel în Gaza, a remarcat coaliţia.

În linie cu o altă cerere din partea conducerii evreieşti, Starmer a indicat că guvernul pregăteşte o legislaţie pentru a scoate în afara legii agenţii statelor străine, inclusiv Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice din Iran.

Această măsură vine în contextul în care poliţia investighează posibile legături cu Teheranul în atacurile recente împotriva evreilor din Regatul Unit, unele dintre acestea fiind revendicate – fără dovezi concludente – de grupul pro-iranian Harakat Ashab al-Yamin al-Islamia (HAYI), care a apărut pe reţelele de socializare în martie.