Comisia Europeană va menține regulile laxe cu privire la datoria publică și în 2023

Comisia Europeană va menține regulile laxe pentru datoria publică și anul viitor, când cadrul bugetar al UE se presupune că ar trebui să reintre în vigoare, după încetarea „clauzei de evitare” a normelor din Pactul de Stabilitate, transmite publicația greacă TO VIMA, citată de Rador.

Potrivit unui proiect intrat în posesia site-ului Politico, „Comisia Europeană intenționează să prezinte celor 27 de state membre noile sale orientări de politică bugetară la începutul lunii martie, astfel încât statele să poată începe să își elaboreze proiectele de buget”. „Bruxelles-ul încearcă să reintroducă normele UE privind cheltuielile publice, fără însă a genera austeritate sau a submina lupta pentru climă”.

O astfel de evoluție ar fi o mare ușurare pentru Franța, Italia, Spania și alte țări din sud – precum Grecia- care ies din pandemie cu datorii și mai mari.

„Noul mesaj al Comisiei, pe scurt, este că va fi indulgentă – ​​cu condiția ca guvernele să-și repună sub control finanțele și să înceapă să-și reducă datoria”, mai scrie Politico.

”Comisia Europeană nu vede niciun motiv să aplice pe deplin regulile privind datoria din Pactul de Stabilitate, mai ales că oricum acestea s-ar putea schimba în curând”, se arată în document. „Cu toate acestea, Comisia va continua să monitorizeze evoluția datoriilor în conformitate cu cerințele tratatului”.

Comisarul european Paolo Gentiloni a declarat, într-un discurs la Universitatea Bocconi din Milano, marțea trecută, că incertitudinea permanentă reprezintă un motiv bun pentru a relaxa regulile legate de datoria publică înainte ca acestea să fie schimbate. „Am văzut rezultatele înăspririi rapide a măsurilor de austeritate, foarte clar, în timpul ultimei crize, acum un deceniu”, a spus el.„Cred că regulile trebuie reformate pentru a se asigura că nivelurile ridicate ale datoriei sunt reduse într-un mod mai gradual și mai realist, fără a înăbuși creșterea”.

„Asigurarea unei ajustări bugetare graduale în statele membre cu datorie ridicată este necesară pentru stabilizarea și apoi pentru reducerea cotelor datoriilor, în timp ce o asanare bugetară foarte bruscă ar putea afecta negativ dezvoltarea și, în consecință, sustenabilitatea datoriei”, se mai arată în documentul de 11 pagini, citat de Politico.

Însă Comisia Europeană va fi mai strictă în ceea ce privește impunerea plafonului maxim de 3% pentru deficitele bugetare anuale, cu excepția cazului în care responsabilii de finanțele publice pot demonstra că au în plan reducerea cheltuielilor.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu / Sursa foto: Pixabay/ cosmix