Climatolog: „2025 confirmă accelerarea încălzirii globale. Pragul de 1,5°C a fost deja depășit pe trei ani consecutivi” / Concluziile noului raport Copernicus

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Raportul Global Climate Highlights 2025, publicat pe 14 ianuarie de Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice, confirmă fără echivoc faptul că încălzirea globală a intrat într-o fază accelerată, cu efecte vizibile la scară planetară.

Potrivit datelor analizate de Centrul European pentru Prognoze pe Durată Medie (ECMWF), anul 2025 a fost al treilea cel mai cald din istoria măsurătorilor moderne, cu o temperatură medie globală de 14,97°C, adică 1,47°C peste nivelul preindustrial (1850–1900). Diferența față de 2023 a fost de doar 0,01°C, iar față de recordul absolut stabilit în 2024 de 0,13°C.

Însă cel mai important semnal nu este un record anual, ci tendința de fond, spune climatologul Bogdan Antonescu, cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, având în vedere că pentru prima dată în perioada instrumentală, media temperaturilor globale pe trei ani consecutivi (2023–2025) a depășit pragul de 1,5°C stabilit de Acordul de la Paris. Media calculată este de 1,52°C în setul ERA5 (ERA5 este unul dintre cele șase seturi internaționale de date utilizate pentru monitorizarea temperaturii medii globale) și 1,50°C în JRA-3Q (setul japonez de date de reanaliză climatică pentru trei sferturi de secol).

„Dacă acest ritm continuă, temperatura medie globală va trece permanent de 1,5°C până în 2030, mult mai repede decât se anticipa.”, afirmă Antonescu.

Un an aproape constant peste recorduri

Datele Copernicus arată că ianuarie 2025 a fost cea mai caldă lună ianuarie înregistrată vreodată la nivel global. Martie, aprilie și mai au fost, la rândul lor, a doua cea mai caldă pentru perioada respectivă, iar toate lunile anului – cu excepția lui februarie și decembrie – au depășit valorile oricărei luni corespunzătoare dinainte de 2023.

În total, șase luni din 2025 au avut temperaturi medii globale peste +1,5°C față de nivelul preindustrial, continuând o secvență aproape neîntreruptă de 21 de luni peste acest prag începută în vara anului 2023.

Oceane fierbinți, chiar și fără El Niño

Deși anul 2025 nu a fost dominat de un episod puternic de El Niño, temperatura medie a suprafeței oceanelor din afara regiunilor polare a rămas extrem de ridicată: 20,73°C, al treilea cel mai mare nivel înregistrat vreodată și cea mai mare valoare observată într-un an cu condiții La Niña sau neutre.

Această acumulare de căldură în oceane amplifică furtunile, valurile de căldură, secetele și perturbă ecosistemele marine, cu efecte economice și sociale în lanț.

Polii se încălzesc cel mai rapid

Raportul evidențiază o încălzire deosebit de accentuată în regiunile polare. În 2025, Antarctica a înregistrat cea mai mare anomalie termică din istorie (+1,06°C), iar Arctica a atins al doilea cel mai ridicat nivel măsurat vreodată (+1,37°C).

Această evoluție explică și degradarea accelerată a gheții marine.

Gheața marină, la minim istoric global

În februarie 2025, suprafața combinată a gheții marine din Arctica și Antarctica a atins cel mai scăzut nivel de la începutul observațiilor satelitare, la sfârșitul anilor ’70. În Arctica, maximul anual din martie a fost cel mai mic din istorie, iar în Antarctica valorile minime și maxime anuale s-au situat printre cele mai reduse înregistrate vreodată.

Jumătate din planetă, sub stres termic sever

Un alt indicator este extinderea stresului termic. Aproape 50% din suprafața terestră globală a înregistrat în 2025 un număr peste medie de zile cu temperatură resimțită de cel puțin 32°C. Europa Centrală și de Est, inclusiv România, se numără printre regiunile afectate de mai multe episoade de căldură extremă și mai puține zile cu frig sever.

Organizația Mondială a Sănătății indică stresul termic drept principala cauză de mortalitate asociată fenomenelor meteorologice extreme, depășind inundațiile și furtunile.

De ce se accelerează încălzirea

Copernicus atribuie această evoluție, în concluziile raportului, în principal creșterii continue a concentrațiilor de gaze cu efect de seră – dioxid de carbon și metan – care au atins noi recorduri și în 2025, dar și temperaturilor excepțional de ridicate ale oceanelor, acumulate în urma episoadelor recente de El Niño și amplificate de reducerea aerosolilor atmosferici.

Cât de aproape este limita Acordului de la Paris

Estimările Copernicus arată că nivelul actual al încălzirii globale pe termen lung este de aproximativ +1,4°C față de perioada preindustrială. Dacă ritmul ultimelor decenii se menține, pragul de +1,5°C ar putea fi depășit permanent în jurul anului 2029–2030.

Limita stabilită prin Acordul de la Paris vizează menținerea creșterii temperaturii medii globale mult sub 2°C față de nivelul preindustrial (1850–1900). În același timp, acordul fixează și limitarea încălzirii globale la 1,5°C pentru a reduce riscurile asociate fenomenelor climatice extreme și impactul asupra ecosistemelor și societăților umane.

„Acest nou context de încălzire accelerată cuplată cu creșterea temperaturilor, extinderea stresului termic, recordurile negative ale gheții marine și încălzirea oceanelor reflectă intensificarea riscurilor climatice la scară globală, cu impact sistemic asupra mediului natural și asupra societăților umane.”, afirmă climatologul Bogdan Antonescu, într-o sumarizare a datelor pentru infoclima.ro.

„Datele sunt clare și sunt clare de mult timp. Acum alegerea ne aparține: acționăm sau rămânem spectatori?”, întreabă el în articol.

*Raportul „Global Climate Highlights” (GCH) al Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice (C3S) oferă o sinteză succintă a stării climei globale în 2025, bazată în principal pe datele din reanaliza atmosferică globală ERA5, realizată de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Durată Medie (ECMWF). Raportul rezumă situația temperaturii aerului la nivel global, a temperaturii suprafeței oceanelor și a gheții marine din ambele regiuni polare. De asemenea, evaluează nivelul actual al temperaturii medii globale în raport cu limita de 1,5°C stabilită prin Acordul de la Paris, adoptat de Conferința Părților în 2015.

ERA5 este unul dintre cele șase seturi internaționale de date utilizate pentru monitorizarea temperaturii medii globale. Pe lângă acest raport, care include și date din Reanaliza japoneză pentru trei sferturi de secol (JRA-3Q), vor fi publicate și alte actualizări privind temperatura globală în 2025 de către UK Met Office, NASA, NOAA, Berkeley Earth și Organizația Meteorologică Mondială (OMM), pe baza propriilor seturi de date.

Un raport complementar privind starea climei în Europa, care va oferi detalii suplimentare despre condițiile de pe continent, va fi publicat de ECMWF și C3S în aprilie 2026, în parteneriat cu OMM

Raportul Global Climate Highlights 2025 – AICI