Clădirea Muzeului Judeţean Argeș, construită la sfârșitul secolui XIX, a fost reabilitată printr-un proiect cu finanţare europeană de peste 28 de milioane de lei

Clădirea care găzduieşte Muzeul Judeţean Argeş din Piteşti, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost reabilitată printr-un proiect cu finanţare europeană în valoare de peste 28 de milioane de lei, fiind redeschisă oficial vineri, transmite Agerpres.

Investiţia a fost realizată de către Consiliul Judeţean (CJ) Argeş, în calitate de lider de proiect, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

„E greu, e un risc asumat când intrăm în zona aceasta a proiectelor europene. Mai sunt alte proiecte, proiectele guvernamentale unde se mai permit amânări (…). Şi mai sunt proiectele pe care le poţi rezolva, proiecte mici, din surse proprii, care suportă şi acelea amânări. Dar marea greutate o reprezintă aceste proiecte europene”, a declarat preşedintele CJ Argeş, Ion Mînzînă, în cadrul unei conferinţe de presă care s-a desfăşurat în holul principal al muzeului.

„Participăm la inaugurarea unei clădiri emblematice, a unei clădiri care reprezintă o adevărată bijuterie arhitectonică a Piteştiului, a Argeşului şi, de ce nu, a României. Vorbim de încheierea unei etape, deoarece pentru noi de acum încolo începe cu adevărat munca”, a spus, la rândul său, directorul Muzeului Judeţean Argeş, Cornel Popescu, menţionând că urmează şi alte proiecte, cel mai important fiind reamenajarea expoziţiilor de bază.

El a reamintit că imobilul a fost ridicat în doar doi ani (1897-1898) şi a găzduit iniţial Prefectura judeţului Argeş. În anul 1970, după construirea unui nou palat administrativ la Piteşti, a devenit sediul Muzeului Judeţean Argeş.

Potrivit datelor comunicate de reprezentanţii CJ Argeş, înainte de demararea proiectului au fost identificate mai multe probleme majore, printre care degradarea accentuată a faţadelor şi elementelor decorative, infiltraţii la nivelul fundaţiei şi subsolului, instalaţii electrice şi sanitare depăşite şi lipsa unor sisteme adecvate pentru conservarea patrimoniului.

Proiectul a implicat consolidare structurală (intervenţii majore la fundaţii, subsol şi structura de rezistenţă, subzidiri etapizate pentru stabilizarea construcţiei şi grinzi armate integrate în structura de susţinere), restaurare arhitecturală (refacerea completă a faţadei, restaurarea elementelor decorative şi reabilitarea spaţiilor interioare) şi modernizare tehnologică (sisteme moderne de iluminat, climatizare şi securitate, precum şi echipamente pentru conservarea şi expunerea artefactelor, instalate cu grijă pentru păstrarea caracterului istoric al clădirii).