China riscă să intre într-o spirală deflaționistă și mai adâncă prin încercarea de a redirecționa exporturile cu destinația SUA către piața internă / Război feroce al prețurilor între firmele chineze

În timp ce tarifele extrem de ridicate ucid comenzile americane pentru bunurile chinezești, țara face eforturi pentru a ajuta exportatorii să redirecționeze vânzările către piața internă – o mișcare care amenință să ducă a doua cea mai mare economie a lumii într-o deflație și mai adâncă, scrie CNBC.

Guvernele locale chineze și marile întreprinderi și-au exprimat sprijinul pentru a-i ajuta pe exportatorii afectați de tarife să își redirecționeze produsele către piața internă pentru vânzare. JD.com, Tencent și Douyin, aplicația soră a TikTok în China, se numără printre giganții comerțului electronic care promovează vânzarea acestor produse către consumatorii chinezi.

Într-o declarație făcută luna trecută, Sheng Qiuping, viceministru al comerțului, a descris vasta piață internă a Chinei drept un tampon crucial pentru exportatori în depășirea șocurilor externe, îndemnând autoritățile locale să își coordoneze eforturile de stabilizare a exporturilor și de stimulare a consumului.

„Efectul secundar este un război feroce al prețurilor între firmele chineze”, a declarat Yingke Zhou, economist senior pentru China la Barclays Bank.

JD.com, de exemplu, a promis 200 de miliarde de yuani (28 de miliarde de dolari) pentru a ajuta exportatorii și a creat o secțiune dedicată pe platforma sa pentru bunuri destinate inițial cumpărătorilor americani, cu reduceri de până la 55%.

Un aflux de bunuri cu discount destinate pieței americane ar eroda, de asemenea, profitabilitatea companiilor, ceea ce, la rândul său, ar afecta ocuparea forței de muncă, a declarat Zhou. Perspectivele incerte ale locurilor de muncă și îngrijorările legate de stabilitatea veniturilor au contribuit deja la slăbirea cererii din partea consumatorilor.

După ce a oscilat puțin peste zero în 2023 și 2024, indicele prețurilor de consum a alunecat în teritoriu negativ, scăzând timp de două luni consecutive în februarie și martie. În martie, indicele prețurilor de producție a scăzut pentru a 29-a lună consecutiv, cu 2,5% față de anul precedent, înregistrând cel mai abrupt declin din ultimele patru luni.

Pe măsură ce războiul comercial doboară comenzile de export, deflația prețurilor cu ridicata din China se va adânci probabil la 2,8% în aprilie, de la 2,5% în martie, potrivit unei echipe de economiști de la Morgan Stanley. „Credem că impactul tarifelor va fi cel mai acut în acest trimestru, deoarece mulți exportatori și-au oprit producția și livrările către SUA”.

Pentru întregul an, Shan Hui, economist șef pentru China la Goldman Sachs, se așteaptă ca IPC al Chinei să scadă la 0%, de la o creștere anuală de 0,2% în 2024, iar PPI să scadă cu 1,6% de la o scădere de 2,2% anul trecut.

Pragul de durere al Chinei este mult mai ridicat decât al nostru, spune însă fostul adjunct interimar al reprezentantului comercial al SUA.

„Prețurile vor trebui să scadă pentru cumpărătorii interni și alți cumpărători străini pentru a ajuta la absorbția ofertei excedentare lăsate în urmă de importatorii americani”, a declarat Shan, adăugând că este posibil ca capacitatea de producție să nu se adapteze rapid la “creșterile bruște ale tarifelor”, ceea ce ar putea agrava problemele de supracapacitate în anumite industrii.

Goldman estimează că produsul intern brut real al Chinei va crește cu doar 4,0% în acest an, chiar dacă autoritățile chineze au stabilit obiectivul de creștere pentru 2025 la „aproximativ 5%”.

Joc de supraviețuire

Președintele american Donald Trump a majorat tarifele la mărfurile importate din China la 145% în acest an, cel mai ridicat nivel din ultimul secol, ceea ce a determinat Beijingul să riposteze cu taxe suplimentare de 125%. Tarifele la niveluri atât de prohibitive au afectat grav comerțul dintre cele două țări.

Eforturile concertate ale Beijingului de a ajuta exportatorii să scape de bunurile afectate de tarifele americane ar putea să nu fie decât o măsură provizorie, a declarat Shen Meng, director la banca de investiții Chanson & Co, cu sediul la Beijing.

Pierderea accesului la piața americană a accentuat tensiunile la care sunt supuși exportatorii chinezi, adăugându-se cererii interne slabe, intensificării războaielor de prețuri, marjelor foarte mici, întârzierilor la plată și ratelor ridicate de returnare.

„Pentru exportatorii care au reușit să perceapă prețuri mai mari de la consumatorii americani, vânzarea pe piața internă din China este doar o modalitate de a elimina stocurile nevândute și de a reduce presiunea pe termen scurt asupra fluxului de numerar”, a declarat Shen: „Există puțin loc pentru profituri”.

Marjele reduse ar putea forța unele companii exportatoare să închidă magazinele, în timp ce altele ar putea opta să opereze în pierdere, doar pentru ca fabricile să nu rămână inactive, a spus Shen.

Pe măsură ce tot mai multe firme închid sau își reduc operațiunile, consecințele se vor răsfrânge asupra pieței muncii. Shan de la Goldman Sachs estimează că 16 milioane de locuri de muncă, peste 2% din forța de muncă din China, sunt implicate în producția de bunuri cu destinația SUA.

Administrația Trump a pus capăt săptămâna trecută scutirilor „de minimis” care au permis firmelor chineze de comerț electronic precum Shein și Temu să expedieze colete de valoare redusă în SUA fără a plăti tarife.

„Eliminarea regulii de minimis și scăderea fluxului de numerar împing multe întreprinderi mici și mijlocii spre insolvență”, a declarat Wang Dan, director pentru China la firma de consultanță în domeniul riscului politic Eurasia Group, avertizând că pierderile de locuri de muncă sunt în creștere în regiunile dependente de exporturi.

Ea estimează că rata șomajului urban va ajunge la o medie de 5,7% în acest an, peste obiectivul oficial de 5,5%, a spus Wang.

Exporturile în creștere din ultimii ani au ajutat China să compenseze impactul crizei imobiliare care a afectat investițiile și cheltuielile de consum, a afectat finanțele publice și sectorul bancar.

Problemele din sectorul imobiliar, împreună cu tarifele vamale prohibitive din SUA, înseamnă că „economia se va confrunta simultan cu două piedici majore”, a declarat Ting Lu, economist șef pentru China la Nomura, într-o notă recentă, avertizând că riscul este un „șoc al cererii mai puternic decât cel preconizat”.

În ciuda apelurilor tot mai numeroase pentru stimulente mai puternice, mulți economiști consideră că Beijingul va aștepta probabil să vadă semne concrete de deteriorare economică înainte de a-și exercita puterea de foc fiscală.

„Autoritățile nu văd deflația ca pe o criză, în schimb, [ele] încadrează prețurile scăzute ca pe un tampon pentru a sprijini economiile gospodăriilor în timpul unei perioade de tranziție economică”, a declarat Wang de la Eurasia Group.

Întrebat despre impactul potențial al concurenței sporite pe piața chineză, profesorul Justin Yifu Lin de la Universitatea Peking a declarat că Beijingul poate utiliza politici fiscale, monetare și alte politici specifice pentru a stimula puterea de cumpărare.

„Provocarea cu care se confruntă SUA este mai mare decât cea a Chinei”, a declarat el reporterilor pe 21 aprilie. Lin este decan al Institutului de Economie Nouă Structurală.

El se așteaptă ca situația tarifară actuală să fie rezolvată în curând, dar nu a comunicat un termen specific. În timp ce China își păstrează capacitățile de producție, Lin a declarat că ar fi nevoie de cel puțin un an sau doi pentru ca SUA să reorienteze producția, ceea ce înseamnă că, între timp, consumatorii americani vor fi afectați de prețuri mai mari.