G4Media.ro

Cercetătorul Virgil Iordache: Măsuri rapide pentru relansarea universităților publice din România

Virgil Iordache / Foto: Arhiva personala

Cercetătorul Virgil Iordache: Măsuri rapide pentru relansarea universităților publice din România

Analiză semnată de Virgil Iordache, profesor și cercetător la Universitatea din București – Facultatea de Biologie, directorul Centrului de Cercetare pentru Servicii Ecologice al Universității:

În acest moment universitățile din România funcționează, în cele mai fericite situații, ca holding-uri de firme fără personalitate juridică (facultăți, departamente) care au două scopuri reale: maximizarea profitului financiar și servicii de autoconsum pentru satisfacerea orgoliului unor persoane, toate sub acoperirea unei conduceri colegiale care asigură personalitatea juridică și fluxul legal de resurse pentru atingerea scopurilor reale.

Cauzele acestei situații sunt foarte multe și au conexiuni complexe între ele (majore au fost poate cele demografice, forța financiară scăzută a cetățenilor, instituirea și apoi competiția incorectă din partea fabricilor de diplome, ethosul dominant anti-meritocratic și gregar al poporului nostru, fără acceptare a individualităților, cu cauza profunde istorice și culturale). Nu ne putem sări umbra. Procesele sunt ireversibile, iar ceea ce interesează cetățenii este numai ce se mai poate face de acum încolo, interesele epistemice, explicațiile, nu sunt prioritare.

În acest text sugerez două tipuri de acțiuni :

  • Stabilirea structurii motivaționale reale a angajaților din sistemul universitar public;
  • Simulente țintite către grupuri din universități pentru a schimba comportamentele în interesul cetățenilor.

Astfel de acțiuni nu mai sunt utopice azi, deoarece decidenții statului nepolitici și politici par să fi ajuns la concluzia că nu se mai poate susține fără un minim de investiție în educație : cantitatea, calitatea și valorile (inclusiv atașamentul față de țară) ale resursei umane produse în universități a coborât de mult timp sub un prag critic, iar acum efectele sunt evidente.

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii

  1. In romania nu mai exista invatamant superior.Exista doar fabrici de diplome. Cine vrea sa faca o facultate, face in alta tara. Facultățile romanesti sunt zero (a intrebat cineva la facultatile de chimie, cum a obtinut diplona de inginer domnisoara de la apele romane din barlad, care nu stia simbolul fosforului ?)
    Singurele facultati care mai prezinta interes sunt facultatile de milire si ale ministleruui de interne, nu ca s-ar invata ceva acolo ceva, dar se asigura un serviciu bine platit la stat. La fel si cu medicina

  2. Universitatile romanesti sau cum ne-am furat singuri caciula timp de decenii . Scopul existentei oricarei institutii de invatamint, fie ea de stat sau particulara , este si se rezuma in final in a crea capacitati pe domenii diverse si de a da , celor care nu ajung la un nivel superior, o modalitate onesta in as crea un viitor . Pe parcursul celor 31 de ani de existenta ,presupus democratica , sau adus mereu ,in fata publicului larg , diferitele inconveniente sau chiar incalcari flagrante ale lergii , ce au dus la o relativizare a rezultatului final ce este reprzentat de diploma obtinuta . Ministrii , foarte multi de altfel in acesti ultimi 31 de ani , au incercat felurite proceduri prin care s-a dorit o micsorare a falsurilor (prezentate mereu in media ) ce au fost depistate alaturat existentei unor diplome .Procedeele se cunosc la fel cum se cunosc si depozitarii acestora si cum se cunoaste si rolul posesorilor (unora dintre ei ) in tot ce tine de nevoia de informatie . Autorul ne propune diferite solutii ce ar putea fi incercate si chiar aplicate . Normalitatea , ne-ar putea arata cum doar o responsabilizare , facuta prin intermediul unor masuri juridice aferente modelului de functionare al acestor institutii , responsabilizare aplicata celor care in final decid parcursul si isi si asuma prin semnatura rezultatul , materializat in diploma , ar putea avea rezultatul scontat . Poate chiar ar trebui regindita si modalitatea de functionare a acestor institutii , model ce este construit pe un principiu numit – de sus in jos – cu o ierarhie clara , peste care nu se poate trece .Poate ar trebui sa construim ,in cadrul fiecarei unitati de invatamint, o alta forma de organizare , sa repartizam pe bucati mici competentele si sa structuram la fel organizarea efectiva responsabilizind citi mai multi factori decizionali . Fara a face sau fara a decide responsabilitatile si fara masuri ce pun in dificultate deciziile devenite ilegale , nimic nu va sta sa cada . Intr-un fel totul trebuie regindit – de la zero – Masurile paleative , nu au nici un efect , existind mereu metode de ocolire .

    • Toate bune, dar ce cereți voi, este ca impostorii intelectuali care au parazitat toate punctele de conducere în statul român, inusiv universități, să se dea la o parte și să aducă generații de studenți care chiar perforează. Adică să-și taie singuri craca de sub picioare, lor și odraslelor lor. Ați înnebunit? Ăștia se dau duși doar cu forța și nici atunci…

  3. Autocorectorul.. performeaza…dar se înțelege oricum ideea 😛

  4. Păcat, mă așteptam la o analiză mai profundă (am citit integral textul pe Edupedu).
    1. Examenul ca pe timpuri: ignoră atât calitatea absolvenților de liceu de azi, cât și cerința (absolut tembelă după părerea mea) de creștere a procentului din populație care absolvă studii universitare, fără a ține cont de piața reală a muncii.
    2. Cercetarea e varză, se aprobă proiecte care doar toacă banii. Exemplu la o universitate (titlu citat din memorie): „Îmbunătățirea predării matematicii pentru adaptare la piața muncii”. Poate găsește dl. Iordache vreo aplicare a rezultatelor acestei „cercetări”.
    3. Stimularea financiară din exterior: ce se înțelege prin „exterior”?
    4. Ar merita o explicație extinsă „reintegrarea”. E vorba de oameni care au plecat spre „zări mai calde” fiincă nu le-a mai priit atmosfera sau salariul, oameni ajunși la pensie sau oameni care au fost la un moment dat îndepărtați?