Cercetătorul Mihai Dima: Cheile unui sistem național performant de cercetare științifică

Ȋn comunitatea științifică din România au loc dezbateri în legatură cu modalitațile prin care sistemul național de cercetare științifică (SNCS) poate fi făcut mai performant. În acest context, consider că este utilă clarificarea unor aspecte importante referitoare la administrarea acestui sistem.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -

Ȋn prezent, ȋn ansamblul său, SNCS din Romania nu este unul performant la nivel European. Motivul principal îl reprezintă subfinanțarea și irosirea fondurilor de cercetare, realizate în mod sistematic în ultimele decenii de guvernele PSD, a căror singură preocupare reală a fost direcționarea fondurilor publice destinate cercetării spre grupuri de interese. Acest lucru s-a putut perpetua pe parcursul multor ani, din cauza faptului că un procent insuficient de mare din numărul votanților a sancționat prin vot subminarea sistematică a performanței în cercetarea științifică. Existența unei noi majorități parlamentare, de dreapta, poate reprezenta o șansă mare de eficientizare a activității SNCS. Pentru a înțelege cum se poate realiza acest lucru, trebuie să avem răspunsuri clare la câteva întrebări importante.

Care este misiunea SNCS?

SNCS reprezintă una dintre componentele sistemului public, ca și cel de educație sau cel de sănătate, finanțate în cea mai mare parte de stat (la această parte mă refer aici). Este știut că cercetarea-inovarea reprezinta vârful de lance în dezvoltarea oricărei societăți. Misiunea SNCS este de a furniza servicii societății, prin stimularea și sprijinirea economiei (ex. prin cercetare-inovare), prin furnizarea de expertiză de vârf pentru factorii de decizie (ex. în legătură cu epidemii de viruși sau cu schimbările climatice), prin contribuții la securitatea națională (ex. prin furnizarea de soluții tehnologice avansate). Aceste beneficii pentru societate sunt generate pe baza finanțării pe care aceasta o asigură sistemului, prin o parte din taxele și impozitele contribuabililor. Condiția necesară pentru îndeplinirea misiunii sistemului este ca resursele financiare să fie utilizate eficient, ceea ce se poate realiza numai dacă fondurile sunt direcționate către cercetătorii performanți. În caz contrar, sistemul este ineficient, banii sunt irosiți, iar SNCS trebuie ajustat astfel încât să-și îndeplinească misiunea pentru societate.

Cine ia deciziile referitoare la SNCS?

În legatură cu orice sistem național, deciziile majore (ex. nivelul de finanțare dintr-un an și/sau legile după care acesta funcționează) sunt luate de politicieni, pentru că ei au legitimitatea generată de votul exprimat de electorat, în fața căruia răspund pentru consecințele acestora. Acest lucru nu înseamnă că politicienii nu pot consulta și utiliza expertiza cercetătorilor ȋn luarea deciziilor legate de SNC sau că nu pot delega responsabilități unor cercetători de carieră independenți de factorul politic. Desfășurându-se la granița cunoașterii, cercetarea științifică reprezintă o activitate complexă, a cărei coordonare și al cărui management eficient la nivel național necesită o bună cunoaștere a acestui proces. De aceea, consider că delegarea atribuțiilor de conducere și management ale SNCS, dinspre factorul politic către cercetători, reprezintă un aspect benefic. Delegarea este la latitudinea factorului politic.

Citește pe Edupedu.ro analiza integrală semnată de fizicianul Mihai Dima, fostul șef al Cercetării în 2016

8 comentarii

Emil

27.2.2021 la ora 12:13 pm

Fi serios domnule. Talharia si hotia sunt mai confortabile decat munca cinstita si cercetarea.
hai sa dam cu sinceritate

27.2.2021 la ora 12:44 pm

La noi se finanteaza studiul influentei apei calde asupra starii de bine.
Nu conteaza nici daca proiectul este unul fezabil (daca se poate realiza, pentru ca nu exista inca tehnologia pentru productia obiectului de studiat), nici daca proiectul dubleaza, de fapt, o cercetare anterioara (adica, multe alte studii preexistente, deja publicate, cunoscute ca „fundatura”).
Sunt puse la un loc sinteza chimica, radiatiile, biologia, medicina, matematica si, bineinteles, materiile in care nu se face mare branza: „stiintele” psihologice, sociale, ceva istorie recenta rescrisa din diverse unghiuri, literatura tip sandra brown.

Criteriul absolut pentru castigarea unui proiect este „ce fosila plictisitoare, expirata si autosuficienta ai inclus in echipa” ca sa fii punctat cum trebuie.
Nu conteaza metodologia, care nu are legatura cu subiectul, nu conteaza (in)competentele personalului (multi sunt pusi de forma si remunerati pe bune, iar pentru ei vor lucra 2-3 sclaveti care stiu si engleza, si protocoale, si sa foloseasca aparatele necesare si calculatorul cu toate programele – word, excel, powerpoint samd).
Emil

27.2.2021 la ora 1:19 pm

Emiratelor Arabe Unite au ajuns pe Marte iar noi primim spor de calculator pentru a cerceta roata…
Dacian Julien Soros

27.2.2021 la ora 2:06 pm

Sinecurile de la bugetul de stat trebuie oprite. Continental face mai multa cercetare in Timisoara decat Academia Romana.
Octavian Voiculescu

27.2.2021 la ora 5:25 pm

POTUS are mai multa legitimitate decat Ministrul Educatiei / Cercetarii roman. Dar POTUS nu poate inlocui Board-ul NSF decat in limitele legii (NSF Act 1950), si anume doar 8 membri (o treime din Board) o data la 2 ani, cand li se termina mandatul de 4 ani. Ministrul roman poate inlocui oricand doreste CNCS, CNFIS, CNATDCU, CNECSDTI etc. (enumerate in art. 217 din L. Funeriu, 1/2011), de a caror parere este si liber sa tina cont asa cum doreste sau deloc (sunt comitete consultative, fara personalitate juridica).
NSF are un buget (enorm) de administrat, comitetele si comitiile romanesti nu.
In rest, nicio diferenta, daca nu doreste dl. Dima sa vada.
Razvan

27.2.2021 la ora 5:47 pm

Tarile fac cercetare din trei motive : 1) pentru glorie 2) pentru stiinta si 3) pentru patrie. Ne trebuie 1) pentru ca nu putem fi o tara de capsunari, trebuie sa avem si un George Enescu (arta), si o Nadia Comaneci (sport)dar si un Matei Bals (stiinta). Ne trebuie 2) pentru ca cineva trebuie sa gaseasca solutii pentru schimbarile climatice si pentru cancer iar romanii trebuie sa contribuie si ei.

Dar principala motovatie in toate tarile este binestarea materiala adica 3). De exemplu, nu pot sa faca americanii cercetare pentru felul in care se imbolnavesc romanii de diabet. Singapore face multa cercetare pe cancerul de plamani pentru ca au inteles ca mecanismele sunt diferite la europeni fata de asiatici : europenii il fac de la tigari, asiaticii de la poluare. Trebuie sa facem cercetare de exemplu pe agricultura adecvata solurilor si climei noastre in conditiile incalzirii globale. Dar 3) mai inseamna si mediu de afaceri, avem programatori buni si datorita faptului ca Ceausescu pariase pe informatica si existau profesori universitari buni in anii 90.

Aproximativ jumatate din cercetatorii din marile tari de cercetare, SUA, China, Anglia, Germania, Franta sunt strani. Pe de alta parte tarile slabe in cercetare ca Polonia, Ungaria, Croatia sunt 100% localnici. In conditiile astea Suedia a decis sa faca toate masterele in engleza. Propun sa facem cat mai multe mastere in engleza, franceza si germana. Asta ne va permte sa angajam profesori care si-au facut studiile la Harvard, Los Angeles Oxford etc si incet incet sa ridicam nivelul.

Binenteles, putem sustine cercetarea privata. De exemplu un doctorand ar putea cerceta 50% in intreprindere (mediu privat) si 50% la universitate (mediu public) cu un salariu platit in buna parte de stat.
- forme fara fond
  
  28.2.2021 la ora 9:24 pm
  
  Degeaba ai filme de reclama la Studio 20 bucuresti de o mie de ori mai spalate decat Studio 20 Las vegas, daca nu ai consumatori. Grasanul halitor de Mec vrea sa inteleaga ce spune tanara cracanata la camera, asa ca va alege grasa din Las Vegas.
  
  Trebuie sa faci agricultura ca SUA, armata ca SUA, industrie ca SUA, si doar din asta o sa ai pe ce construi universitati ca in SUA.
  
  Daca ai armata ca Suedia sau Australia, iti iese cel mult o Suedie. Gen, nu avem manusi ca in 2019 in Upsalla https://www.thelocal.se/20191011/swedish-hospital-cancels-dozens-of-operations-over-lack-of-surgical-supplies
  
  Daca ai cercetatorul Mihai Dima si te caci in curte, asta esti.
V Rosca

27.2.2021 la ora 9:06 pm

Despre ce chei vorbeste autorul articolului cand este vorba de o singura cheie. Recuperarea jafului de la cartelurile din cercetare care au ,,tocat” 60 miliarde Euro in 10 ani si care nu au produs nimic cu impact in tara si strainatate. Reteta s-a vazut in cazul Cumpanasu.
Nu spun eu aceasta suma colosala (de 10 ori mai mare decat datoria tarii din anii ’70 pentru care Ceausescu a platit in 1989), o spune primul ministru al Romaniei:
https://www.edupedu.ro/premierul-citu-pe-ce-s-au-dus-60-de-miliarde-de-euro-in-educatie-in-ultimii-10-ani/
Plus sutele de milioane euro acordate anul trecut de la guvern pentru cercetarea romaneasca in gasirea de solutii inovative la pedemia de Covid-19 (vaccinuri, medicamente, tratamente). Cine a luat banii, ca solutiile inovative, vaccinurile vin din strainatate. Americanii au avut nevoie de 2.5 miliarde dolari pentru a trimite recent robotul pe Marte; citi roboti s-ar fi putut trimite in sistemul Solar cu 60 miliarde Euro.
Cheia este una singura, autorul articolului singur sau impreuna cu ministrul de resort sa depuna o plangere la DNA pentru recuperarea jafului, daca nu a fost chiar el membru al acestor cartele in complicitate cu ministri si functionarii din guvern.