Cele mai vechi bijuterii de aur din lume, descoperite într-o necropolă din Bulgaria / Artefactele au 6.000 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O necropolă descoperită în Varna adăpostea cele mai vechi bijuterii din aur descoperite până în prezent, peste 3.000 de artefacte datate între anii 4600 şi 4300 î.Hr., transmite marţi Live Science, preluată de Agerpres.

Necropola din Varna a fost descoperită accidental, în toamna anului 1972, cu ocazia unor lucrări de construcţii în oraşul bulgar de pe coasta Mării Negre. După o perioadă de 20 de ani de explorări şi săpături arheologice au fost recuperate obiecte din aur din 62 dintre cele aproximativ 300 de morminte ale necropolei din Varna. Însă o treime dintre aceste obiecte provin dintr-un singur loc, Mormântul 43, în care a fost găsit şi scheletul unui bărbat de peste 60 de ani care a murit în urmă cu aproape 6 milenii.

Bărbatul din Mormântul 43, care conform arheologilor ar fi cunoscut meşteşugul prelucrării metalelor, a fost înmormântat alături de o varietate de artefacte din aur, inclusiv coliere, brăţări, cercei şi pandantive din aur cu mărgele, mici discuri de aur care erau odinioară ataşate de hainele sale, un topor cu mâner învelit în aur şi o teacă falică din aur.

În total, arheologii au găsit peste 6 kilograme de aur în cimitirul din Varna. Cu o vechime de până la 6.600 de ani, această comoară se mândreşte cu cele mai vechi dovezi ale prelucrării aurului de către oameni din întreaga lume. O mică mărgea de aur descoperită în 2016 în situl Tell Yunat, un alt sit din sudul Bulgariei, ar putea fi mai veche cu un secol, dar această dată nu a fost confirmată.

Arheologii încă nu sunt siguri de ce prelucrarea aurului a fost inventată în Balcani în urmă cu mai bine de şase milenii, în Epoca Bronzului (aproximativ 4500 – 3000 î.Hr.), deşi ar putea fi legată de o serie de inovaţii în minerit, metalurgie şi comerţ pe distanţe lungi care au avut loc în această epocă, potrivit Muzeului de Arheologie din Varna, care găzduieşte colecţia de obiecte din aur.

„Necropola din Varna ilustrează stadiul incipient al apariţiei unei societăţi segregate în clase, un prototip de structură socială şi politică”, au scris reprezentanţii Muzeului de Arheologie.

„Ca atribute care desemnau statutul social al proprietarilor lor, obiectele din aur erau mai degrabă sacre şi simbolice decât indicatori ai bogăţiei”.

Puţinii oameni îngropaţi în necropola din Varna cu cantităţi extraordinare de aur, cum ar fi bărbatul din Mormântul 43, erau probabil liderii societăţii, potrivit muzeului, ceea ce face ca în regiunea Varna să fi existat, posibil, una dintre cele mai vechi civilizaţii ale lumii.