De ce nu ar trebui să te scarpini după o înțepătură de insectă? Cercetătorii explică mecanismul din spatele mâncărimii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Aproape toată lumea a auzit încă din copilărie același sfat: nu te scărpina după o înțepătură de insectă sau după o iritație, pentru că vei agrava problema. Deși senzația de ușurare este imediată, cercetătorii spun că aceasta este înșelătoare și explică de ce scărpinatul poate prelungi și intensifica mâncărimea, scrie AP News.

Mâncărimea poate avea numeroase cauze, de la simple înțepături de țânțari până la alergii sau boli de piele. Indiferent de origine, medicii avertizează de mult timp că scărpinatul excesiv poate deteriora pielea. Acum, un nou studiu oferă o explicație detaliată despre modul în care acest gest declanșează un cerc vicios al mâncărimii.

Cum au ajuns cercetătorii la această concluzie

Pentru a înțelege mecanismul, cercetătorii au realizat experimente pe șoareci. O parte dintre animale au purtat gulere speciale, similare celor folosite după intervențiile veterinare, care le împiedicau să se scarpine.

Rezultatele au arătat că șoarecii care nu s-au putut scărpina au prezentat inflamații mult mai reduse decât cei care au avut acces la zona afectată.

Daniel Kaplan, dermatolog la University of Pittsburgh și coordonatorul studiului, a analizat o formă frecventă de mâncărime provocată de dermatita alergică de contact, care poate apărea după expunerea la iederă otrăvitoare, nichel sau alți iritanți.

Echipa sa a aplicat o substanță iritantă pe urechile șoarecilor. La animalele care s-au scărpinat, sistemul imunitar a trimis rapid celule inflamatorii către zona afectată, ceea ce a dus la accentuarea inflamației. În schimb, șoarecii care nu au putut să se scarpine au avut reacții mult mai ușoare.

„Acest lucru confirmă ceea ce observăm și în viața de zi cu zi: scărpinatul chiar agravează problema”, spune Kaplan.

Potrivit acestuia, o înțepătură de țânțar ignorată încetează să mai provoace mâncărime în cinci până la zece minute în cazul majorității oamenilor.

„Dar dacă începi să te scarpini, înțepătura te va deranja zile întregi și va deveni din ce în ce mai inflamată”, explică dermatologul.

De ce apare inflamația

Pentru a înțelege procesul, cercetătorii au analizat rolul mastocitelor, celule ale sistemului imunitar care intervin rapid atunci când organismul detectează o agresiune.

Aceste celule eliberează diferite substanțe chimice, inclusiv histamina, responsabilă pentru reacțiile alergice și senzația de mâncărime.

Până acum, oamenii de știință știau că mastocitele sunt activate de alergeni. Noul studiu arată însă că ele pot fi activate și de durere.

Atunci când ne scărpinăm, la un moment dat apare și o ușoară senzație dureroasă. În acel moment, terminațiile nervoase eliberează o substanță numită substanța P, care stimulează mastocitele printr-un mecanism diferit de cel al reacțiilor alergice.

Practic, organismul primește două semnale inflamatorii simultan, ceea ce explică de ce mâncărimea și inflamația se intensifică după ce ne scărpinăm.

De ce scărpinatul pare totuși să ajute

Dacă produce inflamație, de ce senzația de ușurare este atât de puternică?

Cercetătorii cred că răspunsul are legătură cu evoluția speciilor. O ipoteză veche susține că scărpinatul ajuta animalele să îndepărteze paraziți precum puricii sau acarienii.

Echipa lui Kaplan a descoperit și un posibil avantaj suplimentar. În cadrul unui alt experiment, șoarecii au fost infectați cu bacteria Staphylococcus aureus, una dintre cele mai frecvente bacterii care trăiesc pe piele.

Animalele care s-au scărpinat au prezentat o cantitate mai mică de bacterii în zona afectată, probabil datorită reacției inflamatorii suplimentare generate de mastocite.

Totuși, cercetătorii spun că acest posibil beneficiu nu compensează efectele negative produse de scărpinat.

„În final, scărpinatul este dăunător. Ar trebui evitat, chiar dacă este mai ușor de spus decât de făcut”, afirmă Kaplan.

Cum poți calma mâncărimea fără să te scarpini

Tratamentul depinde întotdeauna de cauza mâncărimii, iar cercetătorii lucrează la dezvoltarea unor terapii noi care să blocheze mecanismele descoperite în acest studiu.

Până atunci, medicii recomandă antihistaminice și alte medicamente care reduc reacțiile mastocitelor în cazul urticariei și al anumitor alergii.

Pentru înțepăturile de insecte, dermatita de contact sau iritațiile provocate de plante precum iedera otrăvitoare, specialiștii recomandă creme cu hidrocortizon, loțiuni cu calamină sau băi cu ovăz coloidal, care calmează pielea.

Daniel Kaplan recomandă și un truc simplu: utilizarea cremelor care conțin mentol.

Acestea creează temporar senzația de răcoare și „păcălesc” terminațiile nervoase, făcând pielea să perceapă frig în loc de mâncărime.

„Dacă reușești să nu te scarpini în acel moment, întrerupi cercul vicios al mâncărimii și al scărpinatului. Este ca un cod secret care îți permite să învingi impulsul de a te scărpina”, spune dermatologul.