Manosfera și TF VAWG. Cum arată violența digitală care modelează generația tânără

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În prezent, adolescenții își petrec o mare parte din timp în spațiul online, pe rețele sociale, în jocuri sau pe platforme de video sharing. Însă, cercetări recente realizate de UN Women și Equimundo arată că acest mediu nu mai este doar o formă de divertisment sau socializare, ci și un spațiu în care se formează și se amplifică idei toxice, relații de putere și forme de violență greu de observat la început.

Unul dintre conceptele cheie discutate în aceste cercetari este „violența împotriva femeilor și fetelor facilitată de tehnologie” (TF VAWG – technology-facilitated violence against women and girls).

Termenul TF VAWG descrie toate formele de abuz care se petrec sau sunt amplificate prin internet și tehnologie: de la hărțuire sexuală online, la șantaj cu imagini intime, cyberstalking, până la campanii coordonate de umilire și dezinformare. Deși apare în spațiul digital, impactul este profund real, afectând reputații, sănătate mentală și siguranța fizică.

Studiile arată că TF VAWG nu este un fenomen izolat, ci o extensie a inegalităților de gen deja existente. Internetul nu creează de la zero violența, ci o amplifică, îi dă viteză, anonimitate și o audiență globală.

Manosfera: de la „dezvoltare personală” la radicalizare

UN Women explică faptul că una dintre cele mai vizibile expresii ale acestui fenomen este așa-numita manosferă, o rețea de comunități online care discută despre masculinitate, relații și roluri sociale, dar care adesea promovează idei despre superioritatea bărbaților și percepția că feminismul „dezavantajează” bărbații.

Adolescența este o perioadă de dezvoltare și de găsire a sinelui. De multe ori, în această perioadă, tinerii se simt singuri și neînțeleși. În încercarea de a se cunoaște pe ei înșiși, pot să devină parte din această comunitate fără să își dea seama. La început, algoritmul rețelelor sociale poate oferi videoclipuri despre dezvoltare personală și îmbunătățirea disciplinei. Acestea se transformă în videoclipuri despre definiția „bărbatului adevărat”, iar în final furia se întoarce împotriva femeilor.

Aceste comunități nu mai sunt deloc izolate, ci, cu ajutorul unor influenceri, s-au răspândit prin toate rețelele sociale. Indiferent de algoritm, adolescenții sunt expuși la aceste idei la un nivel subconștient. Persoane precum Andrew Tate își creează platforme și cursuri pentru a împărți aceste idei și pentru a profita și a monetiza din insecuritățile adolescenților.

În Europa, acest tip de conținut circulă deja transnațional. În Germania, Estonia sau Ungaria, cercetările arată apariția unor „manfluenceri” locali care adaptează ideologia globală a manosferei la contexte culturale proprii. La nivel global, cercetările mai arată ceva important: în multe regiuni, de la Asia de Sud până în Africa de Est, ideile din manosferă se suprapun peste norme sociale deja existente precum controlul familial asupra fetelor, segregarea socială sau presiunea asupra masculinității dominante.

TF VAWG afectează atât femeile, cât si bărbații

Aceasta comunitate este deosebit de destructivă pentru femei. Vizualizarea mesajelor care le degradează și le ”obiectifică” are un impact asupra modului în care se văd pe ele însele. Pot internaliza aceste mesaje și să încerce să se asemene cu femeia perfectă descrisă de bărbați

Deși femeile sunt principalele ținte, cercetările UN Women și Equimundo subliniază că efectele sunt mai largi. Aceleași norme digitale afectează și băieții: presiunea de a fi dominanți, lipsa exprimării emoțiilor, anxietatea legată de statut social sau aparență. În unele cazuri, tinerii devin și victime ale altor forme de abuz digital, precum șantajul sau manipularea emoțională.

În toate aceste contexte, un element rămâne constant: violența digitală nu este întâmplătoare, ci parte dintr-un ecosistem alimentat de algoritmi, anonimitate și norme sociale inegale.

Cum putem preveni ca tinerii să se alăture acestei comunități?

Aceasta este o întrebare pe care orice părinte ar trebui să și-o pună. Aceste idei nu se prezintă mereu în cazuri violente sau extreme, însă după o perioadă de timp acestea se imprimă în modul de gândire al copilului. Trebuie urmărite schimbările comportamentale. De exemplu, izolare, vizualizarea relațiilor romantice ca fiind competiții, resentimente în legătură cu feminismul, schimbări în limbaj, utilizarea jargonului: „alpha”, „looksmaxing”, „black pill „.

Acest comportament trebuie modificat prin înțelegere, nu control. Dacă figura parentală se arată curioasă și intrigată de aceste idei, este mai ușor să le schimbe. De exemplu, în loc să se interzică accesarea rețelelor sociale, pot exista discuții cum ar fi „de ce urmărești acest om ?”, ” Ce idei te atrag din această comunitate ? ” Tinerii trebuie să se îndoiască singuri de aceste idei și să realizeze pe propriii lor termeni de ce această viziune asupra lumii este greșită. În acest tip de content este promovată ideea că băieții nu trebuie să arate sentimente sau emoții. Astfel, copiii trebuie încurajați să vorbească despre ei înseși pentru a nu simți nevoia să își caute o comunitate în rândul manosferei.

TF VAWG și manosfera nu sunt doar probleme ale internetului, ci fenomene care reflectă și amplifică tensiuni sociale reale. Ele afectează atât fetele, cât și băieții, dar în moduri diferite, și se manifestă diferit în funcție de contextul cultural și economic.

Cercetările UN Women și Equimundo arată clar că soluția nu poate fi doar tehnologică sau doar legislativă. Este nevoie de educație, dialog, intervenții timpurii și, mai ales, de o înțelegere mai profundă a modului în care tinerii își construiesc identitatea în mediul digital.