Ce să nu ratezi dacă n-ai citit știrile săptămâna asta: Avem candidați la parchete, avem și recesiune, dar tot n-avem decizia CCR pe pensiile magistraților / Fake-uri virale pe rețele și cum s-a ”spălat” interlopul Nuțu în Justiție

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ce să nu ratezi dacă n-ai citit știrile săptămâna aceasta: Avem candidați la marile parchete din România, DNA, DIICOT și Parchetul General, instituții-cheie în Justiție pentru care competiția a început oficial săptămâna trecută.

Știrea săptămânii însă este că avem și recesiune tehnică, la fel cum am mai avut și în 2024, pe vremea Guvernului Marcel Ciolacu, doar că acum toate tunurile PSD sunt pe Ilie Bolojan, în contextul politic tensionat pe plan intern.

Ce n-avem însă nici acum, și se previzionează că nici nu vom avea curând, este decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților cerută de Executiv. Lia Savonea a găsit o cale prin care CCR mai poate amâna decizia de la câteva luni la câțiva ani.

G4Media a monitorizat și cele mai virale fake-uri virale pe rețele, iar cea mai citită știre a săptămânii a fost cea despre reabilitarea interlopului Nuțu Cămătaru de Curtea de Apel București.

Pe plan extern, știrea săptămânii a fost cea referitoare la liderii europeni care, în fața politicii “de demolare” a președintelui american Donald Trump și a amenințărilor crescânde din partea Rusiei și Chinei, au acceptat în sfârșit că nu pot avansa suficient de rapid așteptând unanimitatea din partea tuturor celor 27 de state membre.

Avem recesiune

Știrea săptămânii vine din economie: România a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a activității economice. Astfel, produsul Intern Brut în trimestrul 4 din 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul 3 din 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%. 

PSD, tunurile pe Bolojan

PSD, parte din actuala coaliție de guvernare, a profitat și a pus imediat tunurile pe premierul Ilie Bolojan, uitând că și în 2024 a fost recesiune tehnică, atunci când Guvernul era condus de colegul lor de partid Marcel Ciolacu.

Sorin Grindeanu, liderul PSD și fostul subaltern al lui Ciolacu, a lansat un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan, susținând că măsurile de austeritate, taxele „aberante”, deciziile „hazardate” au determinat această situație și că PSD a dus „o luptă la baionetă cu niște contabili ai suferinței sociale pentru a opri măcar în parte tăierile obtuze”.

Fostul ministru PSD de Finanțe Adrian Câciu afirmă, într-o postare pe Facebook, că România a suferit o contracție economică „majoră” și îl acuză pe Ilie Bolojan că este “cel mai slab premier din istorie”.

De notat că atât Grindeanu, cât și Câciu au făcut parte din Guvernul Ciolacu în 2024, când România a fost în recesiune tehnică în prima jumătate a anului: Grindeanu era la Transporturi, iar Câciu era ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Potrivit datelor revizuite de Institutul Național de Statistică (INS), produsul intern brut a scăzut în primele două trimestre din 2024 cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare. Astfel, România a fost în recesiune tehnică și la începutul anului 2024.

Cum se apără Ilie Bolojan

Premierul Ilie Bolojan afirmă că recesiunea tehnică “temporară” pe care o traversează România este un “cost necesar” pentru a construi o economie “mai solidă și mai competitivă”. “Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică”, a scris primul ministru, pe pagina sa de Facebook.

Bolojan notează că România a înregistrat în 2025 o creștere economică de 0,6%, “în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. 

„Voi egalitate, dar nu pentru căței”: Când CCR și Lia au nevoie de CJUE pentru pensiile ”unicilor”

Nicio surpriză a fost amânarea, din nou, a deciziei Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților, despre care chiar șefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a spus că sunt ”unici” și că o pensie de 11.000 de lei lunar ar fi prea mică pentru ei.

Surprinzătoare însă a fost vestea că judecătorul CCR Gheorghe ”Geani” Stan și-a luat concediu paternal cu două zile înainte ca instanța constituțională să tranșeze chestiunea pensiilor speciale ale judecătorilor și procurorilor. Vestea a făcut înconjurul presei și al rețelelor de socializare și a revoltat o parte a opiniei publice. În cele din urmă, judecătorul a fost prezent la ședință, dar, chiar și așa, decizia a fost amânată din nou.

Și tot pentru salvarea pensiilor ”unicilor”, Lia Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, a ajuns până la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pe care a sesizat-o prin CCR, cu o întrebare preliminară privind legea pensiilor speciale ale magistraților.

Însă cererea înaintată Curții Constituționale de către șefa Curții Supreme, de sesizare a CJUE ar trebui să fie respinsă ca inadmisibilă, conform unei jurisprudențe constante a CCR, arată jurnalistul Liviu Avram într-un articol G4Media.

Dacă totuși Curtea Constituțională își schimbă jurisprudența și va sesiza CJUE, există riscul ca însăși instanța europeană să respingă cererea ca inadmisibilă, potrivit propriei jurisprudențe, au declarat pentru G4Media surse judiciare familiarizate cu dreptul Uniunii Europene.

Tot jurnalistul Liviu Avram a explicat cum solicitarea, dacă va fi acceptată de către CCR, și dacă va suspenda cauza, ar putea întârzia decizia cu câteva luni cel puțin, în cazul în care CJUE va decide să apeleze la procedura accelerată. În caz contrar, ar putea dura doi-trei ani. Chestiune rezolvată temporar, deci.

Trei, Doamne, și toți trei pentru marile parchete

Dar cel mai fierbinte moment din Justiție, laitmotivul acestei săptămâni, a fost startul competiției pentru șefia DNA, a Parchetului General și DIICOT.

Alex Florența și Marius Voineag au renunțat la șefiile Parchetului General și DNA, dar vor să fie adjuncți, iar Tatiana Toader și Viorel Cerbu s-au înscris pentru șefia DNA. În același timp, Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, și Bogdan Pîrlog, fostul șef al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar, concurează pentru postul de Procuror General.

Jurnalistul Dan Tăpălagă a detaliat despre eșecul primei runde de candidați la șefiile marilor parchete și de ce trebuie reluată procedura, având în vedere că Nicușor Dan nu prea are de unde alege, cu una-două excepții.

În replică, președintele a vorbit, într-o conferință de presă de la Bruxelles, de ”nume foarte interesante” care s-au înscris în cursa pentru toate cele trei parchete și, surpriză, s-a poziționat cumva favorabil lui Marius Voineag, șeful DNA pe care Dan l-a criticat în nenumărate rânduri în campania electorală și în primele apariții ca președinte. Apoi, ceva s-a schimbat pe drum.

Europa vitezelor diferite în epoca Trump

În fața politicii “de demolare” a președintelui american Donald Trump și a amenințărilor crescânde din partea Rusiei și Chinei, liderii europeni par în sfârșit să accepte că UE nu poate avansa suficient de rapid așteptând unanimitatea din partea tuturor celor 27 de state membre.

Liderii europeni s-au întâlnit joi într-o reuniune informală la un castel din Belgia, la doar 15 kilometri de orașul olandez Maastricht, unde a fost semnat în 1992 unul dintre cele mai importante tratate care stau la baza blocului comunitar.

Franța, Germania, Italia dar și alte țări au susținut planurile de a se separa și de a se alătura inițiativelor în grupuri mai mici. Guvernele au vorbit despre sentimentul de urgență, în condițiile în care avantajul competitiv al Europei se pierde, deoarece multe dintre ideile sale se împotmolesc în indecizie și discordie.

La summitul de la Bruxelles de luna viitoare, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, va prezenta ceea ce ea a numit „O Europă, o foaie de parcurs și un plan de acțiune pentru piața unică”, care stabilește reforme în domenii precum reducerea sarcinilor administrative și eliberarea capitalului privat și public pentru a ajuta start-up-urile europene să se extindă.

Dacă nu toate cele 27 de țări vor fi de acord în anumite domenii, UE va recurge la ceea ce numește „cooperare consolidată” – grupuri mai mici de țări membre care avansează mai repede în ceea ce privește propunerile de politici – care, deși a fost susținută de unii lideri în trecut, a fost în mare parte evitată și etichetată ca fiind divizantă.

Un domeniu în care „cooperarea consolidată” ar putea fi utilizată este Uniunea pentru economii și investiții, inițiativa UE de a crea o piață de capital similară cu cea din SUA. Comisia dorește un echivalent al Comisiei pentru valori mobiliare și burse din SUA, dar supravegherea la nivelul UE necesită acceptul capitalelor, inclusiv Dublin și Luxemburg, unde se află majoritatea fondurilor și care s-au arătat reticente în a renunța la competențele lor.

Cea mai citită știre: Interlopul Nuțu Cămătaru, reabilitat de Curtea de Apel București

Interlopul Ion Balint, zis și Nuțu Cămătaru, a fost reabilitat miercuri, 11 februarie, printr-o decizie a Curții de Apel București. Este cea mai citită știre de săptămâna trecută de cititorii G4Media.

De notat că hotărârea instanței nu este definitivă.

Frații Ion și Vasile Balint, cunoscuți ca Nuţu şi Sile Cămătaru, au fost trimişi în judecată în 2013, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de violenţă.

Ion Balint a fost condamnat definitiv la 5 ani şi 5 luni de închisoare, fratele său Vasile la 5 ani şi 6 luni de închisoare, iar fiul acestuia, Mario Nuţu Balint la doi ani de închisoare cu suspendare.

Nuţu Cămătaru a ieşit din închisoare pe 12 martie 2019, iar Sile Cămătaru a fost eliberat condiţionat pe 24 aprilie 2025.

Ce fake-uri am mai monitorizat în social media

Tot săptămâna trecută G4Media a monitorizat rețelele de socializare și s-a uitat la fake-uri care au devenit virale, la rubrica ”Ochii pe rețele”, proiect sprijinit de Fundația Konrad Adenauer.

1. De departe „bârfa momentului” a fost ”informația” conform căreia președintele Volodimir Zelenski „a făcut trafic de copii cu Epstein”, însoțită de o fotografie grosolan editată, cu pedofilul Jeffrey Epstein care îl ținea de gât pe președintele ucrainean (pus în locul Ghislaine Maxwell, fosta parteneră a pedofilului american găsit mort în celula sa, în 10 august 2019).

Fake-ul a fost preluat frenetic și în România, de pagini de Facebook conspiraționiste, site-uri cu propagandă rusă și de fostul deputat AUR Dumitru Viorel-Focșa, care au propagat, fără dovezi, narațiunea falsă. Iar fotografia a strâns milioane de vizualizări în întreaga lume, o mare parte din utilizatori crezând că imaginea este reală.

2. Apoi, dacă te întrebi ce este ”Laboratorul Alchimic Dacic”, află că este cea mai nouă variantă a ”tunelurilor dacice”, o conspirație care este reciclată la nesfârșit în social media și are viralitatea garantată.

Mecanismul este aproape neschimbat de ani de zile de când conspirație redevine virală ori de câte ori apare: imagini fără sursă clară, clipuri montate dramatic, randări 3D și voci trucate care vorbesc despre ”structuri ascunse” și ”informații clasificate”.

În ultimii ani, la această teorie s-a adăugat și inteligența artificială, folosită pentru a produce materiale vizuale și mai spectaculoase. Elementul esențial lipsește constant: orice probă verificabilă.

3. Nu în ultimul rând, una dintre cele mai vechi conspirații, despre vaccinul X sau Y care provoacă autism, infertilitate sau alte afecțiuni, a revenit și ea în social media, la fel de virală ca de obicei. De data asta este vorba de “vaccinul HPV care nu este sigur, nici eficient”.

Doi medici antivacciniști au folosit această dezinformare ca armă în “cruciada” de pe Facebook împotriva comunității medicale despre care spun că îi “hărțuiește” pentru că ”îndrăznesc să fie incomozi” și să ”spună adevărul”.

Vezi aici cine sunt cei doi medici cu postări virale în social media care își țin în ”priză” zecile de mii de urmăritori de pe Facebook cu un flux aproape constant de postări conspiraționiste despre vaccinuri și nu numai.