Eșecul primei runde de candidați la șefia Parchetului General, DNA și DIICOT / De ce trebuie reluată procedura: Nicușor Dan nu are de unde alege, cu una-două excepții

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Lista candidaților la șefia Parchetului General, Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și DIICOT (crimă organizată și terorism), anunțată luni de Ministerul Justiției, conține, pe ansamblu, puține nume cu șanse reale de a se califica la conducerea marilor parchete. Cu excepția procurorului Viorel Cerbu, candidat la șefia DNA, considerat în unanimitate un bun profesionist, cu mare experiență și cu dosare grele în CV, s-au înscris procurori cu rezultate discutabile, alții cu puțină experiență de anchetator sau nume de-a dreptul controversate.

Este cazul unui procuror din Constanța, Gill-Julien Grigore-Iacobici, cu o proastă reputație în sistem, care candidează la o poziție de adjunct DIICOT. Soția lui a fost trimisă în judecată de DNA în 2011 sub acuzația de fraudă cu fonduri europene, între timp condamnată definitiv cu suspendare. Soacra lui Iacobici este primăriță într-o comună din Constanța. Pe lângă fiică, în dosar a fost condamnat și tatăl acesteia. Detalii aici 

Toate informațiile G4Media.ro indică faptul că un singur candidat are profil de șef DNA: Viorel Cerbu, în prezent adjunct al Direcției. Totuși, unii dintre colegii săi îi pun la îndoială competențele manageriale. Alții, ieșiți din sistem, își amintesc că era „mereu în conflict cu ceilalți”. Procurorul Cerbu dispune însă de experiența și reputația profesională necesare unui șef DNA. A ocupat de-a lungul timpului funcții de conducere, s-a specializat în anchete cu magistrați, dar în cariera sa profesională n-a fost scutit de controverse. Vezi aici pe larg despre activitatea sa de procuror.

Un alt candidat la șefia DNA este Tatiana Toader, în prezent adjunct, la fel ca Viorel Cerbu. Toader este considerată „omul lui Voineag”, despre care profesioniștii din sistem spun că are un ascendent asupra ei. Ca adjunct, s-a ocupat în principal de chestiuni administrative. Este punctul de contact cu Parchetul European pe chestiuni organizatorice. A activat șase ani în Consiliul Superior al Magistraturii. Are puțină experiență în anchetă și nu poate pune pe masă dosare importante. Nu are, prin urmare, un ascendent profesional asupra procurorilor DNA. Este greu de imaginat cum va conduce eficient și credibil instituția fără rezultate în munca de anchetă.

Ambele candidaturi ridică însă problema responsabilității față de ce a mers prost la DNA în ultimii trei ani. Ea se împarte totuși între șef și adjuncții lui. Răspunde întreaga echipă de conducere pentru bune și rele, nu doar Voineag. Prin urmare, și Cerbu și Toader sunt grevați de acest semn de întrebare: câtă autonomie au de fapt în raport cu fosta conducere, cu care amândoi se identifică.

Procurorul Vlad Grigorescu de la DIICOT s-a înscris și el în cursa pentru șefia DNA. Grigorescu a mai activat în DNA, la Secția Judiciară, însă a plecat în urma dosarului Otopeni. Potrivit unor surse judiciare consultate de G4Media, numele procurorului Grigorescu apărea în telefonul unuia dintre inculpații din dosar, Cristian Bălan.

Potrivit acelorași surse, Grigorescu ar fi finul lui Bălan, judecat în dosarul duty-free-urilor de la aeroportul Otopeni. La DIICOT nu s-a remarcat decât prin faptul că „se plângea de volumul de muncă”, după cum îl descriu foști colegi. Alte surse din sistem susțin că mama lui Grigorescu a fost  judecătoare la  Înalta Curte. Procurorul Grigorescu este considerat și un apropiat al europarlamentarului PNL Rareș Bogdan. Evaluarea generală este că nu are datele necesare pentru a conduce Direcția Națională Anticorupție.

Cei doi candidați la șefia Parchetului General sunt procurorii Cristina Chiriac și Bogdan Pârlog. Prima este șefa DNA Iași; a instrumentat dosare de corupție, dar competențele ei profesionale sunt contestate în sistem. Procuroarea a devenit cunoscută în spațiul public pentru că, în anul 2017, a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bârlădeanu. Alți colegi îi reproșează „o serie de erori” comise în dosarul fostului președinte al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu. Deși era clară competența Parchetului European în acest caz, procuroarea a decis să nu trimită totuși dosarul și nici n-a sesizat EPPO pe partea de fraudă cu fonduri europene. Vezi aici profilul complet 

Procurorul militar Bogdan Pârlog s-a remarcat de-a lungul carierei prin conflictele nesfârșite cu superiorii. CSM l-a sancționat recent cu 10% din salariu după ce a refuzat să respecte dispozițiile scrise ale procurorului general al Parchetului Militar. Observația de fond în ceea ce privește candidatura sa nu este legată atât de controversele din cariera de procuror, cât de statutul său de procuror militar. Cum ar fi un șef DNA cu sancțiuni disciplinare la activ.

În statele occidentale nu mai există procurori militari, aceștia fiind considerați o rămășiță a justiției de tip sovietic. Din acest punct de vedere, imaginea justiției ar avea de suferit dacă un procuror militar ar conduce Parchetul General. Este o chestiune de principiu ca un civil să nu fie investigat de un militar. Precedente există doar în trecutul foarte îndepărtat al instituției: fostul procuror militar Ilie Botoș a condus Parchetul General între 2003 și 2006, fiind numit în timpul guvernării Năstase. De notat că procurorul militar Bogdan Pârlog candidează și la șefia DIICOT. Altfel spus, pare mai degrabă interesat de o funcție de conducere decât de o instituție anume.

Despre candidații la șefia DIICOT, evaluările din sistem nu sunt foarte încurajatoare. Actuala șefă, Alina Albu, candidează pentru un nou mandat. Nu s-a remarcat în cei trei ani nici cu realizări, nici cu controverse majore. Un mandat șters, cu o comunicare minimală. Alți trei candidați din interiorul DIICOT la șefia instituției sunt Antonia Diaconu, Ioana Bogdana Albani și Codrin-Horațiu Miron. Nici ei nu s-au remarcat în activitatea de procuror, ultimul fiind considerat totuși favorit, iar prima având o proastă reputație în instituție.

Cu Albani lucrurile stau puțin diferit. Este considerată o bună specialistă pe cybecrime, cu premii la activ, dar conflictuală.

Nu vom analiza aici toate candidaturile pentru funcția de procuror-șef adjunct pentru a nu îngreuna lectura. Sunt de menționat, totuși, cei doi procurori-șefi în funcție, Alex Florența (Parchetul General) și Marius Voineag (DNA). Cei doi candidează pentru funcții de adjuncți: Voineag la Parchetul General, Florența la DIICOT. Criticați de președintele Nicușor Dan pentru rezultatele slabe la șefia celor două mari parchete, Florența și Voineag îi adresează practic președintelui o mică provocare: ok, de șefi nu suntem buni, dar ca ajutor de șef merge? În cel mai bun caz, candidaturile lor pot fi calificate drept caraghioase.

O mențiune în registru pozitiv de această dată este candidatura procurorului Mihai Prună pentru o funcție de adjunct la DNA. Procurorul Mihai Prună a mai fost în DNA pe vremea lui Crin Bologa. A fost adjunct la Secţia a II-a de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Corupţiei. Este fratele fostului ministru al Justiţiei din guvernul Cioloş, Raluca Prună. Considerat un procuror integru, un foarte bun profesionist, unele voci din sistem susțin că ar fi meritat să candideze chiar la șefia DNA.

În concluzie, prima rundă de candidați este un eșec pe linie, cu foarte puține excepții. Președintele Nicușor Dan nu prea are de unde alege, cu excepția unui candidat la șefia DNA menționat la început și a unor candidați la funcții de adjunct. Reticența procurorilor reformiști indică o lipsă de încredere în procedura de selecție organizată de ministrul justiției, Radu Marinescu (PSD), dar reprezintă un vot de blam și pentru președintele Nicușor Dan.

Dezbaterile publice despre împărțirea politică a funcțiilor-cheie (șefia marilor parchete și conducerea serviciilor secrete) au adâncit lipsa de încredere a profesioniștilor în discernământul clasei politice. În mod normal, Nicușor Dan ar trebui să respingă majoritata candidaturilor, să ceara organizarea unei a doua runde de candidaturi și să încurajeze procurorii reformiși să intre în cursă dacă dorește cu adevărat să reformeze marile parchete. Ele dau tonul în lupta împotriva corupției mari, pe care președintele a indicat-o ca prioritară.

Dacă va nominaliza din numele candidaților de mai sus, vom avea încă trei ani de mediocritate și băltire instituțională. De viitorii șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT depinde dacă procurorii vor deschide mai departe dosare cu personaje secundare sau dacă în plasa procurorilor vor pica „peștii mari” din politică, din lumea de afaceri sau din crima organizată.