Cine sunt candidații la şefia DNA după ce Marius Voineag a renunțat să candideze pentru al doilea mandat: Actualii adjuncți vor să îi ia locul / Cerbu e un veteran specializat în anchete cu magistraţi / Tatiana Toader nu are în spate mari anchete de corupţie / Candidează şi procurorul Vlad Grigorescu, plecat din DNA după ce numele lui a apărut în dosarul Otopeni

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Actualii adjuncţi ai şefului DNA Marius Voineag, procuroarea Tatiana Toader şi procurorul Viorel Cerbu, dar şi procurorul Vlad Grigorescu de la DIICOT, candidează pentru şefia DNA, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei. Ei se înscriu în competiţie după ce Voineag a devenit primul șef al DNA care nu a dorit un al doilea mandat. El a fost contestat, inclusiv în stradă, după difuzarea documentarului Recorder. Voineag vizează, în schimb, un post de adjunct la Parchetul General.

Procuroarea Tatiana Toader a fost membru CSM, iar în trecut a fost prim-procurorul Parchetului Sectorului 2, potrivit CV-ului de pe site-ul dna.ro. A terminat facultatea de drept la Universitatea Ovidius din Constanţa. În ultima declaraţie de avere din 2024 a raportat un apartament de 64 de m2 în Bucureşti, un Audi A3 din 2014 şi un credit de 91.000 de franci elveţieni. A declarat un salariu net lunar de 4.500 de euro plus restanţe salariale de 10.000 de euro. Are doi copii minori. Procuroarea Tatiana Toader nu e cunoscută pentru dosare de mare anvergură, ci mai mult pentru munca de organizare din spatele scenei.

Tatiana Toader si Marius Voineag. Credit foto: Inquam Photos / George Călin

Procurorul Viorel Cerbu este interimar în poziţia de adjunct al şefului DNA. El este un veteran profesionist, dar şi controversat al procuraturii. Potrivit unui CV publicat pe juridice.ro, Cerbu are 57 de ani şi e procuror din 1996.

În 2000, ca procuror la Parchetul general, la Secţia de combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate conduse de procurorul Ovidiu Buduşan (devenit ulterior avocatul lui Dinu Patriciu), procurorul Cerbu a instrumentat iniţial dosarul Jimbolia de contrabandă cu produse petroliere pe vremea embargoului cu Iugoslavia.

În 2004 a ajuns la PNA, devenit ulterior DNA, iar între 2007 şi 2012 a fost adjunctul procurorului Lucian Papici la Secţia I-a de Combatere a Corupţiei din DNA. Doar între 2008 şi 2011 a fost numit adjunct, în restul perioadei a fost interimar.

Băsescu nu a vrut să îi reînnoiască mandatul lui Cerbu ca adjunct al lui Papici în 2011, deşi era susţinut de şeful DNA de la acea vreme, Daniel Morar

“Am o singură întrebare, pentru un adjunct de şef de secţie. Propunerea care-l viza stă la mine la mapă de doi ani şi nu i-am dat un răspuns nici acum. Ştiam că propunerea e susţinută de procurorul şef, de Daniel Morar. Mi-a fost greu, nu am vrut să-l jignesc pe Morar, dar am preferat să-l ţină pe delegaţie, poate e un detaliu care nu este de spus public acum. Am avut însă dubiile mele”, declara preşedintele Traian Băsescu în octombrie 2013 cu privire la procurorul Cerbu.

Specializat în anchete cu magistraţi

La DNA, procurorul Cerbu s-a specializat în anchetele cu magistraţi. A instrumentat, de exemplu, dosarul judecătoarelor de la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, condamnate la 7, respectiv 6 ani de detenţie, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. A instrumentat şi dosarul judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Corina Corbu (devenită ulterior şefa ÎCCJ), soldat cu achitare după ce judecătorii au eliminat mai multe probe. Şeful lui de atunci, procurorul Lucian Papici, îl descria pe procurorul Cerbu drept unul dintre cei mai buni procurori din România.

Controversele din cariera lui Cerbu

Cerbu a lucrat la dosarul Referendumul privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, însă în cele din urmă, după venirea la putere a USL şi instalarea în funcţia de vicepremier a lui Liviu Dragnea, rechizitoriul a fost semnat doar de şeful de secţie, Lucian Papici, şi confirmat de noua şefa a DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Procurorul Viorel Cerbu a instrumentat şi primul dosar ANRP, cu vicepreşedintele Remus Baciu, însă restul dosarelor grele privind frauda de la Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor au fost instrumentate abia după ce la şefia DNA a venit Laura Codruţa Kovesi. De altfel, în 2013, după venirea la DNA a Laurei Codruţa Kovesi, procurorul Cerbu a plecat la DIICOT, direcţie condusă atunci de Alina Bica. Ulterior, Bica a fost arestată într-unul dintre dosarele ANRP instrumentate de DNA-ul lui Kovesi.

Din 2019, procurorul Cerbu a fost procuror general la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, iar apoi s-a reîntors în DNA-ul condus de Marius Voineag, iniţial drept consilier, apoi coordonator al Serviciului Tehnic, ulterior ca adjunct interimar al lui Voineag.

Un procuror al cărui nume apare în dosarul Otopeni vizează şefia DNA

Pentru poziţia de procuror şef al DNA candidează şi procurorul Vlad Grigorescu de la DIICOT. El a fost la DNA la Secţia Judiciară, însă a plecat în uma dosarului Otopeni. Potrivit unor surse judicare, numele procurorului Grigorescu apărea în telefonul unuia dintre inculpaţii din dosar, Cristian Bălan. Potrivit aceloraşi surse, Grigorescu ar fi finul lui Bălan, judecat în dosarul duty-free-urilor de la aeroportul Otopeni. Procurorul Grigorescu este considerat și un apropiat al europarlamentarului Rareș Bogdan.

Pentru poziţiile de adjuncţi la DNA candidează procurorii Marinela Mincă, actuala şefă de la Secţia judiciară a DNA, procurorul Mihai Prună de la Parchetul General şi procurorul Mihai Ştefan de la DNA Piteşti.

Procurorul Mihai Prună a mai fost în DNA pe vremea lui Crin Bologa. A fost adjunct la Secţia a II-a de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Corupţiei. Este fratele fostului ministru al Justiţiei din guvernul Cioloş, Raluca Prună.

Procurorul Prună a clasat dosarul privind certificatul de revoluționar al liderului PSD Marcel Ciolacu în martie 2023, cu câteva luni înainte ca liderul PSD să preia şefia Guvernului.