După ani de rezistență, liderii europeni acceptă în sfârșit că UE ar trebui să avanseze cu viteze diferite (Politico)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Uniunea Europeană s-a mândrit întotdeauna cu faptul că toți membrii săi avansează împreună. Această eră s-a încheiat, avertizează Politico.

La o reuniune informală în estul Belgiei, joi, liderii Franței, Germaniei, Italiei și ai altor țări au susținut planurile – pe care le vor concretiza încă de la Consiliul European de luna viitoare – de a se separa și de a se alătura inițiativelor în grupuri mai mici. Guvernele au vorbit despre sentimentul de urgență, în condițiile în care avantajul competitiv al Europei se pierde, deoarece multe dintre ideile sale se împotmolesc în indecizie și discordie.

„Trebuie să acționăm rapid”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, care părea să fi lăsat în urmă recentele neînțelegeri cu omologul său german, întrucât amândoi au îndemnat UE să urmărească politici care să stimuleze creșterea economică.

Blocul, afectat de multiple crize geopolitice, începe să realizeze că nu le poate face față dacă acționează numai atunci când toate cele 27 de țări membre sunt de acord. De la apărare la energie și investiții, Comisia Europeană, care stabilește regulile, și guvernele naționale, care ar trebui să le pună în aplicare, se află într-o situație de impas. Între timp, întreprinderile se plâng că sunt sufocate de birocrație și de costurile ridicate ale energiei.

Amenințările lui Donald Trump de a acapara Groenlanda și ezitarea sa în a ajuta Ucraina să se apere de Rusia, combinate cu strategia Chinei de a inunda Europa cu produse ieftine, au dat un impuls factorilor de decizie de la cel mai înalt nivel din UE să treacă în sfârșit la acțiune.

Summitul de joi al liderilor UE – la doar 15 kilometri de orașul olandez Maastricht, unde a fost semnat în 1992 unul dintre cele mai importante tratate care stau la baza blocului – a dat naștere unor „discuții strategice” despre cum să „promovăm prosperitatea, să creăm locuri de muncă de înaltă calitate și să asigurăm accesibilitatea”, a declarat președintele Consiliului European, António Costa.

„Discuția de astăzi a adus o nouă energie și un sentiment comun de urgență în jurul acestui obiectiv”, a spus el.

La summitul de la Bruxelles de luna viitoare, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, va prezenta ceea ce ea a numit „O Europă, o foaie de parcurs și un plan de acțiune pentru piața unică”, care stabilește reforme în domenii precum reducerea sarcinilor administrative și eliberarea capitalului privat și public pentru a ajuta start-up-urile europene să se extindă. Liderii vor vota planul când se vor reuni din nou înainte de vară.

Dacă nu toate cele 27 de țări vor fi de acord în anumite domenii, UE va recurge la ceea ce numește „cooperare consolidată” – grupuri mai mici de țări membre care avansează mai repede în ceea ce privește propunerile de politici – care, deși a fost susținută de unii lideri în trecut, a fost în mare parte evitată și etichetată ca fiind divizantă.

„Discuțiile despre cooperarea consolidată ar putea fi un factor motivant pentru a convinge statele membre să se alăture”, a declarat un diplomat dintr-o țară europeană, care a dorit să rămână anonim pentru a putea vorbi despre discuții confidențiale. Diplomatul a explicat că puține capitale vor dori să riște să rămână în urmă în ceea ce privește măsurile care stimulează prosperitatea, chiar dacă au rezerve cu privire la anumite aspecte ale acestor politici.

„Realitatea geopolitică”

„Acum doi sau trei ani, probabil că nu am fi avut o discuție similară cu cea de astăzi”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz. „Ne confruntăm cu o situație geopolitică complet nouă și suntem dispuși să facem față acestei realități geopolitice. Dar Europa va putea să se mențină doar dacă suntem competitivi.”

Un domeniu în care „cooperarea consolidată” ar putea fi utilizată este Uniunea pentru economii și investiții, inițiativa UE de a crea o piață de capital similară cu cea din SUA. Comisia dorește un echivalent al Comisiei pentru valori mobiliare și burse din SUA, dar supravegherea la nivelul UE necesită acceptul capitalelor, inclusiv Dublin și Luxemburg, unde se află majoritatea fondurilor și care s-au arătat reticente în a renunța la competențele lor.

Foaia de parcurs va stabili obiective măsurabile în domenii precum telecomunicațiile, piețele de capital, serviciile și energia. Von der Leyen a declarat că dorește ca toate obiectivele să fie atinse până la sfârșitul anului 2027.

Prima propunere va fi „regimul 28”, o lege corporativă la nivelul UE favorabilă start-up-urilor, care urmează să fie prezentată pe 18 martie. Aceasta ar permite companiilor să se înregistreze 100 % online în termen de 48 de ore și le-ar facilita extinderea peste granițele UE.

La summit, s-a ajuns la un acord în patru domenii cheie, potrivit a două persoane informate cu privire la discuții:

necesitatea de a debloca economiile europenilor și de a le utiliza pentru a investi în afaceri cheie ale UE;

dorința de a aborda costurile ridicate ale energiei în unele părți ale blocului, inclusiv prin revizuirea vechilor dezbateri pe teme precum sistemul de comercializare a emisiilor pentru a reduce prețurile;

necesitatea ca UE să continue să încheie acorduri comerciale cu noi parteneri pentru a-și diversifica dependențele;

și o mai mare simpatie pentru preferința europeană – cunoscută și sub numele de politica preferențială a lui Macron „cumpărați produse europene”.

Acest ultim punct a fost probabil cea mai mare victorie a reuniunii de la castel, liderii acordând Comisiei undă verde pentru a elabora o listă sectorială a dependențelor în care companiile europene ar trebui să beneficieze de un tratament preferențial pentru a ajuta la susținerea industriilor cheie, cum ar fi producția de automobile și industria farmaceutică.

Relații tensionate

Fracturile dintre marii actori economici ai UE și restul au fost evidente înainte de începerea summitului.

O serie de documente și contra-documente au apărut din partea țărilor UE înaintea reuniunii, Franța și Germania fiind de părți opuse în ceea ce privește politica „cumpărați produse europene” și existând și alte dezacorduri majore cu privire la măsura în care trebuie să se meargă în ceea ce privește finalizarea pieței unice.

În cadrul unei sesiuni premergătoare summitului, 19 lideri s-au reunit pentru a discuta problemele în joc, unele țări, printre care Spania, Irlanda, statele baltice și Slovenia, nefiind invitate.

Cei care au fost incluși pe lista de invitați, stabilită de Merz, prim-ministrul italian Giorgia Meloni și prim-ministrul belgian Bart De Wever, au fost selectați deoarece aveau aceeași viziune în ceea ce privește reducerea birocrației și liberalizarea comerțului, potrivit unui diplomat al UE familiarizat cu planurile.

Mai mulți dintre liderii care au participat la reuniunea premergătoare summitului au întârziat la Alden Biesen, întârziind lucrările cu aproape o oră. Merz, Meloni și Macron au întârziat atât de mult încât Costa a început fără ei.

Diviziunile erau evidente și între țările UE și Comisie. Germania și Italia au emis o declarație în care afirmau că UE ar trebui să „se limiteze” în ceea ce privește adoptarea de noi norme, în timp ce von der Leyen a dat vina pe normele naționale pentru multe dintre problemele cu care se confruntă industria.

Dar Macron era cel puțin zâmbitor când a părăsit Alden Biesen, proiectând armonie după o apropiere de vechea rivală Germania și descoperirea unor puncte comune.

Macron a fost întrebat de POLITICO dacă acum este bun prieten cu Merz, alături de care apăruse dimineața.

„Da”, a râs Macron, „întotdeauna”.