Înalta Curte sesizează Curtea de Justiție a UE în privința legii pensiilor speciale ale magistraților / În cazul prescripției dosarelor de corupție, Înalta Curte a ignorat CJUE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Înalta Curte de Casație și Justiție a depus la CCR o cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind legea pensiilor speciale ale magistraților. Solicitarea, dacă va fi acceptată de către CCR și dacă va suspenda cauza, ar putea întârzia decizia cu câteva luni cel puțin, în cazul în care CJUE va decide să apeleze la procedura accelerată. În caz contrar, ar putea dura doi-trei ani.

Culmea e că Înalta Curte a ignorat până acum deciziile CJUE în ceea ce privește prescripția dosarelor de corupție. G4Media a scris constant în ultimii ani că Înalta Curte insistă în atitudinea suveranistă, contrară deciziei Curții de Justiție a UE, și stabilește din nou că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv. Consecința deciziilor: tot mai mulți inculpați scapă de dosare.

Comunicatul Înaltei Curți:

Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Euro-pene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.
În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, se-curității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii ju-ridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților. Această obligație derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE.
În acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecție formulate, susținem că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Eu-ropene, întrucât:
(1) pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
(2) nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare;
(3) pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
(4) perpetuează o stare de instabilitate legislativă; și
(5) instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Eu-ropene.
Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii.